Stiri »

30 aprilie 2020 – 23:40 | Comentariile sunt închise pentru Hai cu noi nr. 75 aprilie 202056 views

Share000

Citeste mai multe »
evenimente
Social - Filantropice
Sănătate pentru toți
Zâmbiţi cu noi
Editorial
Home » Articole

13 noiembrie, Sf. Ion Milostivul, Ziua Lupului (Gădinetele), Mărtinul cel Mare de Toamnă, Lăsatul Secului de Crăciun, Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului

Submitted by on 13 noiembrie 2016 – 7:00No Comment | 40 views

Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur, Patriarhul Constantinopolului; Cuv. Damaschin. Fiind încă tânăr, a început a pricepe mai bine decât cei bătrâni, înţelepţindu-l pre el Duhul Sfânt. descărcare (9)Pentru că el cunoscând pre unul adevăratul Dumnezeu, pre Ziditorul tuturor, a lepădat credinţa elinească şi, alergând la prea sfinţitul Meletie, care păstorea în acea vreme Biserica Antiohiei, a primit de la dânsul sfântul Botez… Şi astfel de cuvinte ieşeau din gura lui, încât toţi cei ce-l ascultau nu puteau să se sature de vorbele lui cele dulci, încât nu era nimeni în cetate care să nu fi dorit a asculta pre sfântul când vorbea. Iar când ştia norodul că Ioan are să spuie cuvânt, toţi alergau în biserică cu bucurie, lăsând oblăduitorii cetăţii judecăţile, neguţătorii afacerile lor, meşterii lucrul din mâini, şi alergau să asculte învăţătura lui Ioan, sârguindu-se să nu se păgubească de nici un cuvânt care ieşea din gura lui. Drept aceea multe numiri de laude i se da lui: unii îl numeau gura lui Dumnezeu sau a lui Hristos, alţii îl numeau dulce vorbitor, iar alţii izvorâtor de miere. Apoi fericitul avea obicei câteodată de scotea cuvinte din adâncul înţelepciunii şi mai vârtos aceasta o făcea la începutul preoţiei sale, şi alcătuia cuvânt de învăţătură, neînţeleasă de oamenii cei neînvăţaţi. Iar odată o femeie ascultându-l şi cele grăite neînţelegându-le, a ridicat glas din popor şi a zis către dânsul: „Învăţătorule duhovnicesc, sau mai bine să-ţi zic, Ioane Gură-de-Aur, adâncit-ai fântâna sfintelor tale învăţături, iar funia minţii noastre este scurtă şi nu poate s-o ajungă”. Atunci a zis mulţimea poporului: „Deşi o femeie a zis cuvântul acesta, dar Dumnezeu i-a dat acest nume; de acum înainte Gură-de-Aur să fie numit” (Vieţile sfinţilor, III, pp. 528, 544-546). Cuv. Damaschin. Cuviosul şi noul mucenic Damaschin, cel din cetatea împărătească, carele iarăşi acolo a mărturisit la 1681 (Mineiele, III, p. 209). Tradiţii: Sf. Ioan Hrisostomul se ţine pentru că a fost cu poporul, ca să fie numai zece bani liturghia (Speranţia, VI, f. 17 v). ♦ Zice că s-au adunat mai mulţi din sf. părinţi şi au vorbit că tot ce gândeşte omu să hie păcat. Afară de Sf. Ion, care n-au voit să zică aceasta. Şi, spre dovadă, a poruncit să se facă o masă sau să facă mâncare din care să mănânce cu toţii. Aşa a şi făcut cei la care poruncisă, spunându-le ca să nu pună bucatele pe masă până nu or fi toţi mesănii aşăzaţi. Pe când se aflau cu toţii, Sf. Ion a zis să le aducă să le pună pe masă, cu vase cu tot şi acoperite cu capace. Apoi a luat capacele fiecăreia, când se aflau pe masă, şi aburii împreună cu mirosul au împlut casa. Pe urmă a zis iară slugilor ca să le ducă de-acolo, fiindcă au mâncat. Sf. părinţi, auzind aceasta, au zis: – Pentru ce zici, Ioane, că am mâncat, când noi numai le-am mirosit? Sf. Ion a zis: – Dară omu numai pentru că gândeşte, de ce să fie păcat? Atunci au zis toţi deodată: – Gura ta de aur să hie, Ioane! Aceasta vorbeşte poporul despre Sf. Ion (Hasdeu, p. 234). Obiceiuri: Lăsatul Secului de Crăciun ocaziona petreceri familiale, cu mâncare şi băutură din belşug, era prefaţată de Ajun şi postfaţată de Spolocanie, sinonimă cu Filipii de toamnă (Ghinoiu, 1997, p. 105). Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor: Cine o ţine se zice că Dumnezeu se va învrednici spre a vorbi frumos, pentru a fi plăcut lui Dumnezeu şi oamenilor (Speranţia, VIII, f. 11 v). ♦ Nu-i bine de arat, e zi de odihnă pentru vite (Speranţia, VII, f. 287 v). Apărător de rele şi durere: Ca să fie vitele ferite de muşcătură de şarpe şi de lup (Pamfile, 1997, p. 210). ♦ E rău de boale şi izbituri (Speranţia, I, f. 357 v). 4 Cine lucrează în această zi îl prind frigurile tot anul (Speranţia, II, f. 126). ♦ E rău de bătut piatra peste holde (Speranţia, I, f. 439). Despre vreme: Sunt oameni care cunosc după pieptul găinei dacă iarna va fi grea sau uşoară. Dacă pieptul va fi gros, atunci iarna este grea; de va fi subţire, transparent, este uşoară şi vara mănoasă. Această încercare se face în ziua de Lăsata de Sec pentru postul Crăciunului (Fochi, p. 241).

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român

ShareShare on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0

Tags: , , , , , , ,