Hai cu noi nr. 70 noiembrie 2019

Marina (a treia zi a Circovilor) este serbată cu stricteţe, deoarece efectele încălcării zilei sfintei erau numeroase: „pe cine loveşte în această zi, nu se mai scoală” (provoacă boli de lungă durată, lovituri, căzături); poate incendia recoltele sau poate atrage lupii asupra turmelor. Este o zi bună pentru asigurarea remediilor magice.

Ca şi în cazul Ciuricăi, reminiscenţe ale tabuurilor specifice („această sărbătoare n-o spune popa, că-i moare preoteasa” – din nou preotul „necredincios” este cel pedepsiţi) pot fi observate şi în cazul acestei zile, în care de asemenea activau confreriile feminine, probabil pe întreaga perioadă de trei zile („sătenii nu ştiu în ce zi cade şi ţin trei zile, doar s-o nimeri una”). Că avem de-a face un un ritual (sau ritualuri) de iniţiere se poate vedea şi din restrângerea sferei de interes la anumite femei (anumite categorii de vârstă): „gospodinele văd în decursul anilor dacă această zi le prieşte sau nu şi, drept urmare, o serbează sau nu. Nevestele tinere o serbează întotdeauna”, precum şi din tradiţiile care spun că numeroase femei sunt pedepsite pentru că nu au ţinut sărbătoarea, în aceea ce priveşte efectele concrete ale iniţierii (care de multe ori căpăta formele ceremoniei de însurăţire), putem vorbi în principal de obţinerea unor remedii magice (uneori consacrarea lor se realiza pe seama „schimbului” între membrele confreriei, care îşi asigurau astfel reciproc instrumentele magice necesare – e.g. pelinul), precum şi pentru asigurarea stării de sănătate, în general a femeilor şi a fetelor, în special a femeilor însărcinate (uşurarea naşterilor, pentru a nu face copii monştri, pentru a nu fi „mărinite” ş.a.). In această direcţie poate fi interpretată şi pomana, ofranda adusă divinităţii, care impunea un anumit regim alimentar, de sezon.

Sf. Mare Muceniţă Marina. S-a întâmplat că fecioara Marina, de doisprezece ani, a auzit de la un oarecare om al lui Dumnezeu cuvântul cel despre Iisus Hristos, Adevăratul Dumnezeu, cum s-a întrupat de la Duhul Sfânt în pântecele Prea Sfintei Fecioare şi cum s-a născut dintr-însa, păzindu-i fecioria nestricată. Cum a făcut multe minuni şi a pătimit de voie pentru mântuirea oamenilor, a murit, a înviat, s-a înălţat la cer şi a gătit celor ce cred în El şi-1 iubesc viaţa fără de sfârşit, slava şi împărăţia cea veşnică. Sfânta mare muceniţă Marina cea bună de înţelegere, auzind acestea, a crezut în Hristos. Ea dorea ca să-şi verse sângele său pentru Hristos, şi cu el să se boteze, ca cu o scăldătoare a botezului, precum a auzit că mulţi din sfinţii mucenici s-au botezat (Vieţile sfinţilor, XI, pp. 856, 857).

Sf. Ierarh Eufrasie. Întru această zi, sfântul Eufrasie episcopul Ionopoliei, cu pace s-a săvârşit (Mineiele, XI, p. 218).

Tradiţii: Această sărbătoare n-o spune popa, că-i moare preoteasa. Sătenii nu ştiu în ce zi cade şi ţin trei zile, doar s-o nimeni într-una (Speranţia, V, f. 386 v). ♦ Cine lucrează în această zi se face jumătate peşte, jumătate om (Speranţia, VIII, f. 376). ♦ Mărina se ţine pentru că pământul sade pe o coadă de peşte şi li-e frică să nu dea peştele din coadă să răstoarne pământul (Fochi, p. 192). ♦ Sf. Marina a fost soră cu Sf. Ilie, mai mare decât el. Marina zice că e rudă cu Foca (Speranţia, II, f. 92 v; VIII, f. 252). ♦ Marina se serbează pentru că ea îi înspăimântă pe draci şi îl apără pe om de ei (Speranţia, I, f. 130 v). ♦ Marina şi Catarina au fost două fete foarte frumoase. Diavolul a încercat să le ispitească, dar n-a reuşit. El le-a închis într-o temniţă, s-a prefăcut în şarpe ca să le sperie. Din şarpe s-a făcut ied. Sf. Marina nu s-a speriat, ci a prins iedul de barbă şi, cu un ciocan, a început să-l bată, până a fugit (Fochi, pp. 189-190). ♦ Mărina a prins pe dracul, ducându-se să toace la biserică, i-a luat ciocanele sau maiele şi 1-a bătut cu ele până l-a lăsat aproape mort, umplându-l de sânge. Sf. Marina e zugrăvită după uşa de la biserică ţinând pe dracul de corn (chip de capră) şi chinuindu-l, lovindu-l cu străşnicie. De lucrezi în această zi, te loveşte Sf. Marina, cum a chinuit şi lovit pe demonul prins (Speranţia, II, f. 7 v). ♦ Cel ce n-a sărbătorit pe Sf. Marina se spune că-i dă drumul necuratului de unde e legat, iar omul are vedenii, halucinaţii etc, se scoală pocit la faţă etc. (Speranţia, V, f. 264 v). ♦ Mărina e o sfântă cu hachiţe: prea bună cu unii şi foarte aspră cu alţii. Unora le prinde bine şi-i ajută chiar atunci când aceştia muncesc în ziua ei, altora le face rău. Gospodinele văd în decursul anilor dacă această zi le prieşte şi, drept urmare, o serbează sau nu. Nevestele tinere o serbează întotdeauna (Pamfile, 1997, p. 109). ♦ Pe cine loveşte în această zi, nu se mai scoală (Speranţia, I, f. 67 v). ♦ Era în ziua de Mărina, dăduse Dumnezeu o ploaie de nu puteam sta nici în casă, căci şiroaiele îşi făcuseră loc printre şindrilele rărite de vremuri şi năpădeau asupră-ne. N-aşteptai să stea ploaia, luai un ciocan, câteva cuie şi un brăţic de şindrilă şi mă urcai pe acoperiş. Bătui una, bătui două şi, când s-o aşez pe cea de-a treia, nu ştiu ce s-a mai întâmplat. După vreo oră m-am pomenit în casă întins pe pat şi cu mâna stângă stricată, cum o am şi acum. De atunci mă slujesc numai cu dreapta, dar nici nu mai pun mâna pe lucru în ziua de Mărina (Speranţia, IV, f. 33). ♦ O femeie n-a voit să ţie sărbătoarea aceasta şi a lucrat până seara. Peste noapte i s-a făcut o umflătură mare la gât şi în scurt timp a murit (Speranţia, VII, f. 200). ♦ Despre Sf. Marina se spune că ar pune foc din cer în recolta acelor ce muncesc, mai ales la grâu şi fân (Speranţia, I, f. 76). ♦ Spun că grămădind o claie de fân în luncă în ziua de 17, cum a isprăvit a fost imediat trăsnită şi aprinsă (Speranţia, I, f. 26). ♦ Un preot în această zi băgase în arie să treiere grâul. Stârnindu-se un vânt puternic, a ridicat paiele ale căror spice nu le bătuseră încă de boabe şi le-a dus în toate părţile, până nu le-a mai văzut. Când vântul ridica grâul, popa, aţinându-se cu furca, striga: „Ho! ho! ho! muiere rea! Hor ho! ho! muiere rea!” (Speranţia, II, f. 105). ♦ Sân-Marghita joacă înaintea soarelui la răsărirea lui (Mangiuca, 1882, p. 23). ♦ înceată ciocârlia a cânta şi a zbura către cer (Mangiuca, 1882, p. 23).

Obiceiuri: Mărina e ziua în care atât oamenii, cât şi femeile fac legătură între ei, ca să fie fraţi de cruce până la moarte, şi se numesc între ei fraţi, iar femeile – surate. Cele două femei sau cei doi bărbaţi care voiesc a se uni cumpără fiecare câte ceva pentru mâncare (pâine, zahăr, vin etc.) şi se duc la un loc unde îşi dau unul altuia ce are şi, în timpul când zice: „Să fim frate până la zi de moarte”, şi de atunci îşi zic numai frate şi soră (Speranţia, IV, f. 69 v). ♦ Unele din sătence îşi dau una alteia câte o legătură de pelin şi câte o găină, zicând că s-au prins surate (Speranţia, IV, f. 9). ♦ în această zi femeile ce au fost prinse surate îşi trimit una alteia câte o puică, câte o mătură de pelin, câte o cană sau bărdac (Speranţia, IV, f. 4). ♦ Se dau de pomană mături de pelin, cules atunci, cu un pui de găină, vin, ouă fierte, castraveţi cruzi, mere dulci, covrigi, colaci – numai la femei şi copii; pui dau de pomană mai ales cei ce au copii bolnavi de epilepsie (boală rea, boala copiilor) ca să scape de ea, iar ceilalţi ca să fie feriţi de ea şi de orice ceas rău cu săgetătură. Puii se transmit în continuare, fără a spune de unde provin, de teamă de a nu transmite şi boala. Nu se mătură cu mătura de pelin de la Marina. Numai de la Marina se începe măturatul cu pelin (Fochi, p. 191). Cred că găina râcâie şi descurcă drumurile, şi cu mătura mătură căile către rai (Speranţia, III, f. 226 v). ♦ Se dau porumbi verzi din câmp de pomană, căci atunci încep a se face porumbii buni de fiert sau fript pe cărbuni. E de obicei ca fiecare femeie, din fiecare casă, să ia din grădină câţiva porumbi verzi şi să-i dea pe la copiii vecinilor, pentru cei morţi (Speranţia, I, f. 146 v). ♦ Se dau turte şi câte o găină, pentru a nu se supăra Marina (Speranţia, I, f. 108). 4- Se împarte pânză pentru cămăşi (Speranţia, III, f. 231). ♦ Se fac clăci de cosit ierburile (Speranţia, III, f. 98). ♦ Fac ţesturi pentru copt pâinea. Nu lucrează, că le mor vitele (Speranţia, V, f. 331 v).

Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor: Cuvioasa Marina se serbează cu o săptămână de post, pentru că înfrânge răutatea, ferind pe oameni de ispită (Speranţia, I, f. 328). ♦ Marina o serbează femeile ca să le meargă bărbaţilor bine la orice lucru, iar fetele o serbează pentru dragoste, să aibă lipici (Speranţia, VIII, f. 382). ♦ În această zi femeile numite Marina (Măria) lipesc cârpe la pătule şi afumă cu ele când se îmbolnăvesc (Speranţia, II, f. 111). ♦ Se aprinde o lumânare la biserică, care-i bună pentru boale (Speranţia, V, f. 322 v). ♦ Unele femei dau de pomană, pentru că se crede că Marina adesea repetă:

Marina n-are slănină, Marina n-are făină, Cutare are de toate, Dă-i şi ei, dacă se poate; Cutare are prea multe, Dă-i şi ei ca să-ţi ajute (Speranţia, VIII, f. 283 v).

Pentru a-i ieşi lesne sufletul se împart lumânări, pui de găină, mere şi mături de pelin (Speranţia, IV, f. 12). ♦ Mărina este protectoarea păsărilor de curte. Se împart pui pe la vecini, să aibă parte de păsări (Speranţia, IV, f. 32). ♦ În ziua de Sf. Marina se culege pelin, din care se face apă care este bună pentru obraz (Ispirescu, f. 50 v).

Apărător de rele şi durere: Se lucrează numai până la prânz (Fochi, p. 190). ♦ Feresc de pericole în călătorii, precum şi de căzături, smintituri, întâmplări rele în călătorie, de foc şi de înecăciuni (Speranţia, I, f. 104 v). ♦Dacă vor lucra în acea zi şi dacă se va îmbolnăvi vreunul, nu mai are leac, iar dacă scapă de moarte, rămâne schilod (Speranţia, I, f. 14). Ori mori, ori zaci până la anul (Speranţia, I, f. 109). ♦ Sărbătoarea Mărina se ţine, adică nu se lucrează absolut nimic în acea zi, fiindcă e rău de lovituri (Gorovei, 1995, p. 273). ♦ O serbează ca să nu fie măriniţi, adică pentru a nu capătă o boală răutăcioasă de pântece sau diferite bube (Marian, 1994, II, p. 83). Marinul este un fel de boţ în pântece, care nu mai are leac sau de care se scapă foarte greu. Femeile adună mărar şi, când cineva cade bolnav, îl pisează, îl amestecă cu vin roşu şi, bându-l, boţul se sfărâmă, iar bolnavul se face bine (Fochi, p. 190). ♦ Marina se ţine pentru sănătatea femeilor şi a fetelor (Speranţia, VI, f. 296 v). ♦ Mărina se ţine pentru uşurarea naşterilor. O ţin femeile însărcinate, să nu facă copii monştri. Se ţine pentru a fi ferite de boala mărinul, ce se naşte în pântecele femeilor lehuze (Speranţia, II, f. 238 v; VII, ff. 78, 195). ♦ Păliile – Sărbătoare respectată de femei pentru prevenirea incendiilor (Ghinoiu, 1999, p_. 138). ♦ Nu se spală rufele; e rău de opareala câmpului (Speranţia, II, f. 123). 4 Se ţine ca fiind rea de piatră, aducătoare de trăsnet şi pentru ca vitele să fie ferite de lupi. Circovii se mai numesc Goreşniţi şi în aceste trei zile nu strâng grămezi din munca lor, ca să nu se aprindă de la trăsnet (Fochi, p. 83). ♦ în perioada 17-19 iulie (Circovii Mărinii) nu se munceşte nimic (nu se mătură, nu se dă gunoiul afară). Nimeni nu trebuie să se pieptene, căci este primejdie de lupi, de pocituri, lovituri, luat din iele (Pamfile, 1997, pp. 109, 111). ♦ Nu se toarce, nu se coase, nu se taie în potloage şi nici cu foarfecele nu se umblă (Fochi, p. 190). ♦ Marina se serbează crezându-se că ciorile găuresc pepenii şi leguminoasele (Speranţia, V, f. 345 v).

Magie: Pelinul cules şi făcut mături în ziua de Mărina este bun împotriva unor boli. Pe unde se mătură cu ele, puricii mor din cauza amărăciunii lăsate de plante. Cu zeama de pelin (apă de pelin) femeile se spală pe faţă, pentru a li se subţia pielea obrazului (Pamfile, 1997, pp. 109, 110, 111). Se fac mături de pelin verde şi se dau de pomană, cu o găină; pelinul din mătură este bun când se descântă vreo boală (Fochi, p. 191). ♦ Balega şi mătura din ziua de Mărina e bună de izbituri (Gorovei, 1995, p. 273). ♦ În noaptea de Mărina o femeie în pielea goală ia o baligă de bou (sau de vacă roşie) şi o izbeşte în gard; această baligă uscată e bună pentru năjit (Gorovei, 1995, p. 274). ♦ Cu baligă de Marina se descântă de năjit. Se aprinde şi cu dânsa fumegând se ocoleşte locul pătimaş şi cruciş, şi curmeziş, descântându-se (Ispirescu, f. 50). ♦ Femeile se duc la biserică având într-o basma puţină baligă, pe care o pun apoi pe casă sau coşar, sădind acolo un mărăcine (urechelniţă). întâmplându-se cuiva dureri de urechi, îi stoarce suc de la acel mărăcine şi baligă spre tămăduire (Speranţia, V, f. 390). ♦ La Circovii Marinei se face de o femeie bătrână un cerc din toate buruienile de pe câmp şi acesta serveşte pentru a trece prin el cei ce răsar noaptea, pe cei ce sunt pociţi şi pe cei ce înnebunesc, ca să se vindece (Fochi, p. 192). 4- Femeile aduc de la pârâu humă şi lut, e de leac la orice bube şi umflături (Fochi, p. 192). Pe copiii umflaţi la picioare şi la pântece îi pun în feredeu de humă adusă în această zi; la feredeu mai întrebuinţează şi mărar (Speranţia, VIII, f. 124 v). ♦ De Mărina nu se lucrează, căci e rău de tifos, căci cine va lucra în ziua aceea va bolnăvi de lungoare (tifos); cine le ţine nu zace. Se pune sus (la păstrare) nouă căpăţâni de usturoi scos în acea zi, ca cu ele pisate să se ungă bolnavul de lungoare şi-i va trece (Speranţia, V, f. 22). ♦ Tot în ziua de Sf. Mărina se culege in, din care se fac baiere de dragoste (Ispirescu, f. 50 v).

Despre vreme: Cum e la Mărina, aşa va fi toată toamna (Fochi, p. 192).

Oracular: Se aşteaptă în seara acestei zile cântatul cicoarelor, mici insecte de câmp. Credinţa e că cântarea cicoarelor prevesteşte o toamnă lungă, îmbelşugată (Speranţia, VII, f. 42).

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român

Share000

Tags: 17 iulie, Antoaneta Olteanu, Biserica Sf. Voievozi Savinesti, Calendarele poporului român, Centrul de Servicii Sociale Samariteanul Milostiv, Centrul Social „Popasul Iubirii Milostive” Săvineşti, Circovii de vară, Circovii Mărinii, Dumnezeu, Fundaţia Solidaritate şi Speranţă filiala Săvineşti, Mărina măcinica, Păliile, Parintele Munteanu Petru, Parohia Sfintii Voievozi Savinesti, Pr. Petru Munteanu, preot Petru Munteanu, Sân-Marghita, Sf. Ierarh Eufrasie, Sfânta Mare Muceniţă Marina, Sfinţii zilei