august
Denumire populară:
– augustru, agust, aust, ogust, măsălari, măselar, gustar, gustea, secerar; Macavei cap de post
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe câmp; puneţi gunoi pe câmpurile cu sămănături de iarnă; despărţiţi încetul cu încetul mioarele de la miei; meiul, după ce e copt, se taie în rouă, se pune pe pânzi şi se usucă pe ele; sămănaţi pentru iarnă pătrunjel, spanac, ţieler. De aci încolo nu mâncaţi nici un frupt fără de a-1 fi spălat mai întâi (Mangiuca, 1882, p. 24). ♦ Urmează cu ocuiatul. Sapă în jurul pomilor mai tineri. Seamănă sălată iernatică. Adună seminţele coapte de legumi, le curăţeşte şi acaţă în cui, punându-le în săculeţe. Seceră ovăsul ce-l mai ai. Seamănă rapiţă. De vezi albinele că prea mult şed pe afară, e semn că n-au ce să lucre. Ridică coşniţele punând sub ele nişte bucăţi de scândură potrivite. Stupii fără matcă se împreună cu alţii mai slabi. Urmează cu plivitul viei. Uscă poame şi fasole pentru iarnă. Altoii oculaţi, văzând că nu s-au prins, trebuiesc din nou oculaţi. Propteşte pomii prea încărcaţi şi răreşte poamele prea dese, ca să se poată coace. Ară pentru toamnă şi la capătul lunei poţi şi semăna. Adună sâmburi de toate poamele (CS, 1918, p. 75).
Prevestiri de timp: Negura de pe livezi şi râuri, de s-arată după apunerea soarelui, înseamnă timp bun statornic (CS, 1918, p. 18). ♦ Ploaia din august subţie vinul (CS, 1918, p. 18). ♦ Vânturile de miazănoapte aduc timp statornic (CS, 1918, p. 18). ♦ Dacă barza (cocostârcul) cloncăne, va ploua (CS, 1918, p. 18). ♦ Când sunt alune multe, înseamnă iarnă grea pe viitor (CS, 1918, p. 18). ♦ Vânt bătrân, de strâns (Niculiţă-Voronca, I, p. 290). ♦ Dacă în august nu e căldură, atunci rămân fructele necoapte (Mangiuca, 1883, p. 24). ♦ In această lună pleacă cocorii în şiruri şi rândunelele în stoluri (Ispirescu, f. 54).
Varia: Arieţul este o sărbătoare pastorală în cursul lunii august, prăznuită într-o zi după coborârea oilor de la stână, când proprietarii îşi aleg oile din turmă, primesc brânza care li se cuvine, plătesc ciobanii şi încheie socotelile cu baciul. Arieţul se încheie cu o mare petrecere, la care participă, cu mâncare şi băutură, toţi proprietarii de oi (Mehedinţi). În alte zone ale ţării sărbătoarea se numeşte Alesul, Răscolul oilor şi se ţine la alte date calendaristice (Ghinoiu, 1999, p. 156).
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român
Tags: agust, Antoaneta Olteanu, august, augustru, aust, Biserica Sf. Voievozi Savinesti, Calendarele poporului român, Centrul de Servicii Sociale Samariteanul Milostiv, Centrul Social „Popasul Iubirii Milostive” Săvineşti, Dumnezeu, Fundaţia Solidaritate şi Speranţă filiala Săvineşti, gustar, gustea, măsălari, măselar, ogust, Parintele Munteanu Petru, Parohia Sfintii Voievozi Savinesti, Pr. Petru Munteanu, preot Petru Munteanu, secerar; Macavei cap de post, Sfinţii zilei
