Stiri »

1 decembrie 2019 – 18:56 | Comentariile sunt închise pentru Hai cu noi nr. 70 noiembrie 201920 views

Share000

Citeste mai multe »
evenimente
Social - Filantropice
Sănătate pentru toți
Zâmbiţi cu noi
Editorial
Home » Articole

Călătorind spre Bethleem

Submitted by on 27 decembrie 2018 – 7:27No Comment | 112 views

Călătorind spre Bethleem

Întregul Univers, toate galaxiile, tot ce înseamnă viață și lucrurile cele neînsuflețite presupun o mișcare.Toate sunt într-o permanent călătorie.
Omul plămădit și însuflețit de Dumnezeu, după Chipul și Asemănarea Sa, este într-o permanentă călătorie a pașilor, a gândurilor, a simțurilor, a exprimărilor interioare văzute sau tainice.
De la începutul creației Dumnezeu se plimba pe deasupra apelor ce înveleau pământul. Edenul presupunea cărări care duceau spre toate colțurile lui. Căderea și izgonirea din rai au presupus începutul unei călătorii a omului cu urcușuri și coborâșuri, cu lumini și umbre, cu osteneli, sudori, spini și flori, cu odihnă și frământare, cu bucurii și necazuri.
Coborârea din pântecele mamei înseamnă pentru fiecare din noi începutul unei călătorii de la leagăn la mormânt și de acolo spre alte zări mai laminate sau mai întunecate.

Călătorind spre BethleemDumnezeu nu l-a uitat pe om deși omul L-a uitat pe Dumnezeu șiîncă Îl mai uită. Depinde de durata uitării. Avem credința că dacă noi facem un pas către El, Dumnezeu face doi către noi.
Călătorind pe căi diferite dar numai una este calea dreaptă și anume calea călătoriei împreună cu Dumnezeu.
La stejarul Mamvri poposesc Trei călători dăruind pacea și binecuvântarea. Pe muntele Sinai poposește Dumnzeu, dăruind Legea.

Intervențiile Sale, direct sau prin aleși și trimiși, au arătat poporului ales și lumii întregi neuitarea Sa, înmiresmată de iubire milostivă.

La plinirea vremii, trimite pe Fiul Său, să se întrupeze ca Om din Sfânta Fecioară Maria, care împreună cu dreptul Iosif, pornesc într-o călătorie, ce se opera acolo unde hărăzise Tatăl: „Și tu Bethleeme…”, „Glas în Rama s-a auzit…”.
De la Răsărit cei trei crai, cititori în stele, călăuziți de noua stea cerească încep și ei călătoria. Pe drum se însoțesc cu îngerii din cer și cu păstorii de pe pământ.

„O ce veste minunată” este adusă lumii. Vestea aceasta n-a bucurat pe toți. Primul popas al magilor în cetatea lui Dumnezeu, a fost la un palat pământesc strălucitor, obsedant de bogat. Aici au găsit un altfel de împărat – răutăcios, invidios, odios, nedrept și nelegiuit, amețit de putere lumească, copleșit de ea, neacceptând pe altcineva mai mare decât el, mai bun, mai drept și sub a cărui stăpânire se află tot cerul și pământul.

Înțelepții magi au plecat de la acest împărat și de la acest palat înțelegând viclenia și pornirea cea rea. Am ajuns acolo unde cerul coboară pe pământ. Acolo unde bogăția cerească coboară în sărăcia lumească.
Acolo unde Împăratul ceresc aduce în dar întregii lumi un palat ceresc, o împărăție nouă, acolo de unde smerite sunt înălțate.
Peștera vitelor, a oilor, locul celor care n-au mai avut loc în „casele cele bune” ale Bethleemului. Sălașul și leagănul unde poposește Iubirea întrupată a Tatălui ceresc.

În fiecare an suntem chemați și noi, au fost și vor mai fi chemate toate generațiile, toate neamurile să călătorim cu cei de atunci la peștera Bethleemului, la „Casa pâinii” celei cerești.

Oare am început toți această călătorie?
Oare simțim lângă noi pe Maica Domnului, pe Dreptul Iosif, pe crai, pe îngeri, pe păstori?
Dacă ne găsim altundeva, să ne oprim și să ne întoarcem la Bethleem.

Acolo să ne luminăm, acolo să ne încălzim, acolo să ne iertăm, acolo să ne împărtășim, acolo să primim putere, curaj și iubire și să reîncepem lupta, biruind păcatul, fugind în Egipt, revenind în Nazaret, călătorind prin Galileea, învățând și vindecându-ne de rău și de păcat, curățindu-ne în apele Iordanului, alungând demonii din noi, dezlipind solzii leprei ispitelor și plăcerilor păcătoase, urcând și coborând de la Ierusalim, călătorind spre Golgota cu El, care S-a făcut ca noi, pentru ca noi să fim ca El, murind păcatului și înviind dreptății, pregustând din bucuriile călătoriei începute pe Muntele Eleonului.

Călătorind spre peștera Bethleemului, călătorim de fapt spre cerurile deschise urcând pe scara virtuților și valorilor perene.
Să se reverse asupra noastră, în inima și sufletul deschis iubirea dumnezeiască a Pruncului din ieslea Bethleemului. Acesta este cel mai mare, mai important, mai prețuit, mai dorit dar pe care îl așteptăm!

Prof. Dimitriu Sîrghie Vasilica, Colegiul Național „M. Sadoveanu” – Pașcani

ShareShare on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0

Tags: , ,