Stiri »

16 septembrie 2020 – 12:04 | Comentariile sunt închise pentru Buletin Parohial nr. 79 pe august 20206 views

https://issuu.com/haicunoi/docs/hai_cu_noi_79_august_2020

Share
Facebook
0
Twitter

Linkedin

Citeste mai multe »
evenimente
Social - Filantropice
Sănătate pentru toți
Zâmbiţi cu noi
Editorial
Home » Cultural - educative, Patrimoniu

Catedrala Mitropolitană “Sfântul Dumitru”, biserica din Craiova care se confundă cu existența orașului

Submitted by on 12 septembrie 2014 – 13:44No Comment | 735 views

Și dacă Suetoniu scria încă din secolul I după Hristos: ”Am văzut cetăți fără ziduri, dar n-am văzut cetățeni fără templu”, prof.dr. Toma Rădulescu susține că e pe deplin îndreptățiți afirmația că nu orașul Craiova a generat catedrala, ci catedrala a generat orașul.

Catedrala-Mitropolitana-Sfantul-dumitru-Craiova-noaptea”După lupta de la Rovine (octombrie 1395), care a avut loc foarte aproape de orașul Craiova, Mircea cel Bătrân a hotărât să ridice o biserică din lemn, la temelia căreia să așeze toate oasele martirilor care s-au jertfit pentru apărarea credinței strămoșești. Astfel a luat ființă biserica Mănăstirii Jitianu (n.red. situată în localitatea Braniște, la 8 km sud de Craiova) căreia i s-a dat ca hram “Sfântul Dumitru”. Trebuie știut că vechea Bănie s-a construit în jurul a trei importante centre spirituale, toate puse sub oblăduirea sfântului mucenic: vechea Biserică “Sfântul Ioan Sebastian” (n.red.: biserică dărâmată în perioada comunistă), actuala Catedrală Mitropolitană, și biserica Mănăstirii Jitianu. Cea mai veche biserică din oraș, Catedrala Mitropolitană ce poartă astăzi numele Sfântului Dumitru, a stat dintru început la temeliile Cetății Băniei. Prin urmare, suntem pe deplin îndreptățiți să afirmăm că nu orașul a generat catedrala, ci catedrala a generat orașul, această renumită biserică ce aduna în fiecare toamnă pelerini din toate părțile lumii”, a declarat profesorul dr.Toma Rădulescu pentru AGERPRES.

Catedrala Mitropolitană ‘Sfântul Dimitrie’, căreia i se mai spune și ‘Băneasa’ sau Biserica Domnească, este construită în stil bizantin, fiind una dintre cele mai frumoase biserici ale orașului Craiova. Ion Heliade Rădulescu spunea că ‘Cetatea Craiovei și Biserica Băneasa sunt nodul ce nu lasă să se rupă firul historiei’.

Potrivit unor opinii neconfirmate documentar, începuturile ei ar putea fi plasate în vremea fraților Petru și Asan (secolul al XII-lea — 1185), a lui Ioan al Cumanilor (1230) sau chiar în timpul marelui domnitor Mircea cel Bătrân sau al boierilor craiovești, bani ai Olteniei. Pentru că lângă ea se înălțau casele Băniei, care au adăpostit de-a lungul timpului reședința banilor și caimacanilor olteni, vremelnica administrație din timpul stăpânirii austriece, locul de popas al domnitorilor și sediul Divanului Craiovei, cei care mergeau pentru a fi judecați de Divanul cetății treceau de obicei pe la Biserica cea mare, ‘Sfântul Dumitru’, pentru jurământ și pentru pecetluirea hotărârii judecătorești.

Paul de Halep o consideră a fi opera lui Matei Basarab, însă denumirea de ‘Băneasa’ care i s-a dat a dus la ipoteza că a existat o biserică mai veche, poate chiar din timpul lui Barbu Craioveanul. De altfel, chiar pisania din 1652 (‘ziditu-s-au această biserică și s-au făcut din temelie de izvonu’), ilustrează că Matei Basarab a restaurat o clădire mai veche, ajunsă într-o stare atât de avansată de degradare, încât a fost nevoie să o refacă din temelie.

Biserica a fost supusă schimbărilor timpului și oamenilor: Constantin Brâncoveanu îi reface chenarele ferestrelor în stilul brâncovenesc al timpului, Constantin Obedeanu o restaurează în 1723, iar boierii Argetoieni în 1774. Din cauza cutremurului din 1840, biserica s-a deteriorat și a fost închisă până în anul 1889, când au început lucrările de restaurare sub conducerea arhitectului Andre Lecomte de Nouy, care a ridicat din temelii actuala construcție, fără a respecta stilul celei vechi. Pe data de 26 octombrie 1933 biserica a fost terminată definitiv și sfințită în timpul episcopului Vartolomeu al Râmnicului și Argeșului.

Istoricul Toma Rădulescu afirmă că legătura dintre Catedrala Mitropolitană și Sfântul Dumitru, ocrotitorul Craiovei, este demonstrată printr-un medalion din mozaic, descoperit în prima formă a catedralei ce reproduce exact icoana sfântului de la Tesalonic. ‘La sfârșitul epocii dioclețiene, au început să se contureze în cadrul Imperiului Roman adevărate culoare legate de martirologiul unor personalități militare sau civile deosebite. Pentru lumea noastră, a Europei de Sud-Est, au rămas consacrate culoarele culturale, așa cum au fost sugerate de marele savant Nicolae Iorga, ale sfinților Gheorghe — care însemna regenerarea naturii prin jertfă și Dimitrie — care marchează trecerea la iarnă. Prin urmare, aceste cicluri naturale au fost transpuse cultural și în viața credincioșilor din țara noastră. Influența aceasta s-a extins cu precădere și în zona Olteniei. Așa se face că, dacă am privi statistic, foarte multe biserici ridicate în Arhiepiscopia Craiovei au fost botezate în decursul timpului cu hramul marelui mucenic. Cinstit de generații, sfântul s-a constituit ca un liant peste veacuri, făcându-și prezența și astăzi în viața multor orașe din România care îl cinstesc ca ocrotitor, printre ele regăsindu-se și vechea Cetate a Băniei. Legătura dintre catedrala noastră și Sfântul Dimitrie poate fi demonstrată și printr-un medalion din mozaic, descoperit în prima formă a catedralei, ce reproduce exact icoana sfântului de la Tesalonic. Fără îndoială că artistul purta în minte foarte clar chipul original, descriindu-l în lucrarea sa până la cele mai mici detalii. Nu trebuie uitat că, în secolul al XVI-lea, s-a înființat în jurul Catedralei mitropolitane o școală ortodoxă care a pregătit teologic Oltenia împotriva ofensivei protestante și catolice, pentru păstrarea nealterată a credinței ortodoxe. Tot de aici s-au intensificat în decursul timpului și cele mai importante acțiuni culturale din oraș. Astfel, la inițiativa unor vrednici slujitori ai catedralei, în timpul arhipăstoririi vrednicului de pomenire mitropolit Nifon al Olteniei, a luat naștere, în preajma sărbătorii Sfântului Dimitrie, o săptămână culturală”, afirmă prof.dr. Toma Rădulescu.

Din 25 martie 1939, atunci când Arhiepiscopia Craiovei capătă și rangul de Mitropolie a Olteniei, biserica devine Catedrală Mitropolitană, în timpul Mitropolitului Firmilian.

Din cauza stricăciunilor suferite la cutremurul din 1977, a fost nevoie ca biserica să fie resfințită, după ce au fost terminate lucrările de consolidare. Slujba de resfințire a bisericii a fost săvârșită de către mitropolitul Olteniei, Nestor, în anul 1978, de ziua Sfântului Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir.Biserica Sfântului Dumitru din Craiova a fost și este coloana vertebrală a vieții spirituale din oraș, deoarece aici slujește Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei.

În Catedrala Mitropolitană “Sfântul Dumitru” se găsesc moaștele Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, ale Sfinților Serghie și Vah și ale Sfintei Mucenițe Tatiana.

Agerpres

Tags: , , , ,