Copilăria
COPILĂRIA… lume de poveste
Cu toții am trecut cândva pe aici
A fost demult, a fost dar nu mai este…
Cu lacrimi îmi amintesc și de bunici.
Cu toții alergam desculți prin bălării
Și ne strângeam vreo 7, 8 copii
Ca fluturii noi alergam zglobii
Cutreierând pe dealuri și câmpii.
Și în cireși noi ne urcam până în vârf
Să ne dăm jos nu mai aveam de gând.
Ca Ion Creangă hoinăream până noaptea,
De mă „căta” prin sat măicuța, mama mea.
Și iarna … Doamne ce frumos era !
Zăpada moale pe jos se așternea.
Cu obrăjorii roșii și mâinile înghețate
Trăgeam de săniuțe, cădeam chiar și pe spate.
Și oameni de zăpadă noi bucuroși făceam
Cu bulgări mari, pufoși pe față ne spălam.
Și apoi cu colindul plecam la toți vecinii
De gălăgia noastră, se speriau și câinii.
Acum, aș vrea, Doamne, de s-ar putea
Să se întoarcă iar copilăria mea!
Și toate grijile pe loc să îmi dispară
Necazurile vieții să nu mă mai doară.
De s-ar putea cu toții copii ca să mai fim
Să construim o lume mai bună … ca de film.
Să ne jucăm, să râdem, să nu ne întristăm,
COPILĂRIA-n suflet să n-o abandonăm.
Lucica Gherasim
Tags: Biserica Sf. Voievozi Savinesti, Centrul de Servicii Sociale Samariteanul Milostiv, Centrul Social „Popasul Iubirii Milostive” Săvineşti, copilărie, Dumnezeu, Fundaţia Solidaritate şi Speranţă filiala Săvineşti, Lucica Gherasim, Parintele Munteanu Petru, Parohia Sfintii Voievozi Savinesti, Pr. Petru Munteanu, preot Petru Munteanu
