Fiecare are povestea lui
„Sunt din Slobozia, comuna Roznov și am venit în Săvinești în anul 1972, când m-am căsătorit cu Lenuța. Avem doi copii, de care suntem mândri pentru că fiecare este la casa lui și au și ei la rândul lor copii. Suntem alături de ei, de nepoții noștri și ne bucurăm de fiecare clipă petrecută împreună.” Căpățână Augustin
„Sunt consilier de când era părintele Filip și am învățat de-a lungul vieții că dacă pot să ajut, ajut. Cu cât pot, dar vreau să ajut.
Acum îl avem pe părintele Munteanu care ține cu noi și la noi, ține la comună și ne îndrumă spre bine. Adevărul este că, credința în Dumnezeu m-a ajutat tot timpul, Dumnezeu este deasupra noastră și Maica Domnului, trebuie să facem o rugăciune când plecăm de acasă, dimineața , când ne trezim, seara la culcare, trebuie să conștientizăm tot timpul că Dumnezeu este cu noi. ” Sandu D. Dumitru
„Sunt aproape 40 de ani de când sunt în corul bisericii. Când îi cânți Domnului simți o mulțumire sufletească. Aş avea o completare foarte mare la corul «Sfinţii Voievozi», trebuie foarte repede întinerit, sunt foarte multe persoane în vârstă, care mai mult «mârâie» decât să cânte. Şi dacă ar face, după părerea mea, să facă un cor aş alege 4-5 altiste, 4-5 soprane, 2-3 tenori, 2-3 başi şi se rezolvă problema corului. Dar, nu se poate face lucrul ăsta că pe urmă se creează invidie.” Savin Gheorghe Gelu.
„Pentru mine, venind la corul din Săvineşti al bisericii «Sfinţii Voievozi», înseamnă fraţi şi surori în Domnul, înseamnă încredere, înseamnă prietenie, înseamnă speranţă şi iertare şi oamenii de aici m-au primit, ca făcând parte din această comunitate, cu toate că vin de la Piatra Neamţ. Deci, aici îmi găsesc locul, liniştea şi poate tot ceea ce aşteaptă sufletul meu. Din 2000 vin la această Sfântă Biserică şi cam după doi ani, am urcat aici sus, la cor. Că jos e strâmt. Am început şi eu să-nvăţ câte-un cuvânt din cântările Sfintei Evanghelii, că nu le ştiam, pentru că n-am mers la tinereţe, ci la bătrâneţe, iar acum trebuie să recuperez ceea ce am pierdut.” Păduraru Georgeta, sunt asistent medical de farmacie, la Spitalul Judeţean Neamț.
„Sunt din Săvineşti, aici m-am născut, aici am învăţat, m-am angajat la Săvineşti, la Uzină, am lucrat 30 de ani la secția Melana, de acolo am ieşit la pensie. Mi-amintesc, când lucram, din sat plecau trei autobuze arhipline cu angajații Uzinei. Când coboram la poarta fabricii, se umplea platforma chimică, veneau oameni de peste tot (cartierul Dărmăneşti, cartierul Precista, cartierul Mărăței și de la Piatra Şoimului aveam colegi). Frumoși ani, îmi amintesc cu plăcere cum ne adunam mai multe femei din sat la sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, pregăteam tot de felul preparate culinare și îi așteptam cu mesele întinse pe cei care doreau să participe alături de noi la hramul bisericii noastre. Am răspuns prezent la toate cele necesare realizării hramului, încă de pe vremea părintelui Hârțescu, am continuat și în perioada părintelui Filip, la fel, Dumnezeu să-l odihnească, un preot bun, ca şi părintele Munteanu. În fiecare an, am participat la curăţenie, la pregătit mâncarea, la ornat, la servit, deci m-am implicat de la A la Z, de la-nceput pân’ la sfârşit, până s-a terminat şi-a plecat ultimul om acasă, şi-am pus la loc fiecare lingură, furculiţă să rămână curat în urma noastră.” Pristavu Maria
Tags: Centrul de Servicii Sociale Samariteanul Milostiv, Centrul Social „Popasul Iubirii Milostive” Săvineşti, Dumnezeu, editat de revista Steaua, Fiecare are povestea lui, Fundaţia Solidaritate şi Speranţă filiala Săvineşti, Parintele Munteanu Petru, Parohia Sfintii Voievozi Savinesti, Pr. Petru Munteanu, preot Petru Munteanu
