Glume
– Tăticule, nu mai vreau să devin medic oftalmolog, ci stomatolog.
– Dar de ce ţi-ai schimbat hotărârea?
– Pentru că omul are 32 de dinţi, pe cînd ochi numai doi…
*
– Gigele, te mai doare măseaua?
– Nu ştiu…
– Cum nu ştii ?
– Păi, n-a rămas la dentist?
*
– Să ştii, Mioara, că pentru fiecare linguriţă de sirop de tuse pe care o iei, o să capeţi câte 1000 de lei.
– Şi cu banii strînşi ce o să facem?
– Îţi vom lua altă sticlă de sirop de tuse…
*
– Unde mergem, mămico?
– Să ne fotografiem.
– Şi de ce te-ai parfumat, că doar parfumul nu miroase în poză!
*
– Lenuţo, ai terminat lecţiile?
– Da, bunico, acum îmi dai voie să-mi cumpăr nişte ţigări?
– Cum?
– De chewing-gum!
*
– Mamăăă, răcni Costel, e un şoarece în oala cu lapte…
– Un şoarece? Sper că l-ai scos afară!
– Da de unde! Am băgat şi pisica …
*
– De ce plângi, Costele?
– Gigel a aruncat cu o piatră în mine…
– Şi tu ce-ai făcut?
– Eu nu l-am nimerit! –
*
– Ionică, iar ai căzut în noroi cu pantalonii noi!
– Am căzut atît de repede că n-am avut timp să-i scot!
*
– Profesorul tău mi-a telefonat că mergi la şcoală cu lecţiile nefăcute, dirigintele mi-a telefonat că ţi-a dat nota 5 la purtare, administratorul blocului mi-a telefonat că ai stricat liftul… Spune-mi ce-i de făcut?
– Păi, desfiinţează telefonul…
*
Bunicule, am demontat aparatul de radio ca să văd din ce-i format, l-am montat la loc, dar nu mai cântă…
– Nu cumva ai uita nemontată o piesă?
– Ba dimpotrivă, mi-au rămas vreo 11…
*
– Mămico, tata mi-a spus că ne tragem din maimuţă. E adevărat?
– Nu ştiu, puiule, tatăl tău nu mi-a făcut cunoştinţă cu toate neamurile sale…
*
– Câţi ani ai Georgică?
– Nu ştiu, că mereu se schimbă…
*
– Goguţă, ia vino să te urechez! Şi ştii de ce? Pentru că ai bătut un copil mai slab decît tine!
– Da, tăticule, tu nu mă iei de urechi acum profitând că sunt mai slab decât tine?
*
– Mamă, ce cămaşă îmi dai, cu mânecă lungă sau scurtă?
– Dar de ce mă întrebi?
– Ca să ştiu până unde mă spăl pe mâini!
*
– Bucură-te fetiţa lui tata, ai căpătat un frăţior!
– Vai, ce bine îmi pare! Mă duc să-i spun şi lui mămica…
*
– Tăticule, elefantul îşi trage copiii de urechi?
– Nu, nu cred…
– Păcat! Aşa nişte urechi mari şi cum stau ele nefolosite…
Bancuri cu şi despre copii, Editura Hiparion Cluj – 1998
Tags: Bancuri cu şi despre copii, Biserica Sf. Voievozi Savinesti, Centrul de Servicii Sociale Samariteanul Milostiv, Centrul Social „Popasul Iubirii Milostive” Săvineşti, Dumnezeu, Editura Hiparion Cluj - 1998, Fundaţia Solidaritate şi Speranţă filiala Săvineşti, glume, Parintele Munteanu Petru, Parohia Sfintii Voievozi Savinesti, Pr. Petru Munteanu, preot Petru Munteanu
