Stiri »

8 decembrie 2018 – 10:38 | Comentariile sunt închise pentru Hai cu noi – decembrie 2018104 views

Hai cu noi – decembrie 2018
 
Citește Buletinul parohial „Hai cu noi” – Decembrie 2018
Hai cu noi – noiembrie 2018
Hai cu noi – octombrie 2018
 

Buletinul parohial pe decembrie 2018 conține și retrospectiva anului 2018.
 
Share000

Citeste mai multe »
evenimente
Social - Filantropice
Sănătate pentru toți
Zâmbiţi cu noi
Editorial
Home » Articole

IN MEMORIAM

Submitted by on 19 aprilie 2016 – 11:55No Comment | 884 views

Alecu Cantacuzino (1901-1939), avocat, diplomat. A studiat Dreptul la Bucureşti, Ştiinţele Politice la Paris şi Academia de Drept Internaţional la Haga. Moare împuşcat în lagărul de la Miercurea Ciuc.1

Ion Banea (1905-1939), Doctor în chirurgie şi Licenţiat în Drept, om de mare moralitate şi cu o inteligenţă sclipitoare, moare asasinat la Miercurea Ciuc.
2

Horia Zelea Codreanu (1905-1941), unul din fraţii lui Corneliu Codreanu, moare asasinat la Bucureşti din ordinul Siguranţei.

3

Alexianu Gheorghe, profesor la Facultatea de Drept din Bucureşti, Guvernator al Transnistriei în timpul celui de al doilea Război Mondial. A fost condamnat la moarte în lotul Mareşalului Ion Antonescu şi executat pe 2 iunie 1946 la Jilava.

4

Traian Brăileanu (1882-1947), Decan al Facultăţii de Litere şi Filozofie din Cernăuţi/Ministru al Educaţiei în 1940-1941, moare la Aiud pe 3 octombrie 1947.

Traian Braileanu

Octavian Alexi (1924-1949), student teolog, arestat în 1948, moare la Târgu Ocna pe 8 mai 1950.

Octavian alexi

Niţă Braşov (1926-1950), student teolog, arestat în 1948, moare la Târgu Ocna pe 8 mai 1950.

Nita Brasov

 

Constantin Nistor (1922-1950), student teolog, moare în penitenciarul Târgu Ocna la data de 5 iulie 1950.

Constantin Nistor

 

Ilie Rusmir (1893-1952), profesor, moare în penitenciarul Aiud pe 24 aprilie 1952.

Ilie RusmirPr. Nicolea Georgescu (1891-1952), director al Seminarului Teologic din Edineţ, este arestat şi moare în închisoarea Jilava în 1952.

 

Pr nicolae Georgescu

Alexandru Moldovan (1916 – 1953) moare asasinat în Zarca Aiudului.

Alexandru Moldovan

Monseniorul Vladimir Ghica (1873 -1954) este arestat şi închis la Jjiava, unde moare pe 16 mai 1954.

Monseniorul Vladimir Ghica

Pr. Marin Tănase (1893-1954) a fost preot militar pe frontul de la Mărăşeşti şi Mărăşti, primind numeroase decoraţii. Este arestat şi moare în penitenciarul Văcăreşti.

Pr Marin Tanase

Pr. Nicolae Andreescu (1918-1958) este arestat în legătură cu grupul Arăuţoiu şi se stinge din viaţă în penitenciarul Jilava.

Pr Nicole Andreescu

Pr. Ioan Drăgoi (1900-1959) se alătură  grupului de rezistenţă Arsenescu din Munţii Făgăraşului. Este condamnat la moarte şi se stinge din viaţă în penitenciarul Jilava.

Pr. Ioan Dragoi

Pr. Vasile Sţoler (1907-1960) este închis şi moare în 12 decembrie 1960 la închisoarea Aiud.

Pr Vasile Stoleru

Ioan Jijie (1922-1960), inginer, este arestat în 1948 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă. Moare asasinat în 1960.

Ioan Jijie

Pr. Liviu Galaction Munteanu (1898-1961), Doctor în Teologie, rector al Academiei Teologice din Cluj. Este arestat şi moare  în penitenciarul Aiud la data de  8 martie 1961.

 Pr Florea MuresanContanţin Gane (1885-1962), scriitor, Doctor în Drept, autorul cărţii “Trecute vieţi de doamne şi domniţe”, moare în închisoarea Aiud.

Constantin Gane

Grigore Manoilescu (1898-1963), ziarist, publicist şi editor,  moare în exil.

Grigore Manoilescu

Pr. Petre Roşu (1907-1964), preot al garnizoanei Sebeş-Alba în timpul Războiului, decorat cu „Coroana României”, este arestat după 1944 şi moare în închisoarea Aiud.

Pr. Petre Rosu

Sergiu Mandinescu (1926-1964), student şi poet, trece prin rededucarea de la Piteşti, apoi pe la Gherla şi Aiud cu multă demnitate. Eliberat în 1960, duce o viaţă de lipsuri şi moare în 1964 de ciroză.

Sergiu Mandinescu

Pr. Ilie Ţintă (1921-1944) pleacă în Germania şi revine paraşutat în Munţii Bucovinei, fapt pentru care execută 14 ani de temniţă.

Pr Ilie Tinta

Toma Linţu (1909-1995), învăţător, a luptat în războiul din Răsărit, fiind decorat cu “Virtutea Militară”. După 1948 ia calea munţilor în grupul lui Spiru Blănaru. Este închis mulţi ani la Aiud.

Toma lintu

Virgil Mateiaş (1909-1995), avocat, este închis şi eliberat în 1964. Publică două cărţi şi numeroase articole în Gazeta de Vest.

Virgil Mateias

Ioan Gherasim (1921-1995), student în momentul arestării din 1948, execută 16 ani de închisoare.

Ioan Gherasim

Florin Neculai Marin (1931-1995), inginer, arestat de mai multe ori, este eliberat în 1963.

Florin Neculai Marin

Elena Faina Popa (1927-1996) se alătură grupului de rezistenţă din Munţii Făgăraşului, fapt pentru care primeşte 25 de ani de temniţă. Trece prin mai toate închisorile de femei din ţar, eliberându-se în 1964.

Elena Faina Popa

Constantin Pascu (1921-1998), student la Agronomie în vremea arestării, trece luminos prin întunericul închisorilor, alăturându-se grupului de mistici format din Anghel Papacioc, Valeriu Gafencu, Marin Naidim, Virgil Maxim ş.a.

Constantin Pascu

Nistor Chioreanu (1907-1998), avocat, Doctor în Drept, ajunge în lagărul german de la Buchenwald şi apoi în temniţele româneşti pentru mai mult de 16 ani.

Nistor Chioreanu

Nicolae Popescu Vorkuta (1919-1999) pleacă după 1940 în exil, este închis în lagărele germane, apoi este paraşutat în ţară, prins şi trimis de NKVD dincolo de Cercul Polar, la Vorkuta. Komi ASSR şi Moldavia ASS. Eliberat de sovietici, este rejudecat în ţaă, condamnat şi închis până în 1964.

Nicolae Popescu Vorkuta

Pr. Traian Belu (1908-1999) execută mai bine de 13 ani de temniţă din dragoste de Hristos şi ţară.

Pr Traian Belu

Nicu Păun (1912-1999), avocat, organizează după 1948 un grup de rezistenţă în munţii Buzăului. Este arestat, închis şi eliberat abia în 1964.

Nicu Paun

Pr. Eugen Berzea (1925-1996) urmează calea martirică a generaţiei sale, trecând prin temniţele de la Piteşti, Aiud şi mina Baia Sprie. După eliberarea din 1964 absolvă Teologia, şi devine preot. A fost pentru cei ce l-au cunoscut -un apostol al iubirii şi al răbdării.

Pr Eugen Berzea

Sebastian Mocanu (1916-2001), filozof, scriitor şi publicist, execută 16 ani de temniţă, fiind eliberat în 1964.

Sebastian Mocanu

Alexandru Ronett (1920-2001), medic, a fost arestat în 1938, trecând prin lagărele carliste. După 1941 ia calea exilului, de unde militează pentru cauza naţională.

Alexandru Ronett

Emil Cociş (1919-2003), student la prima arestare din 1948, execută peste 10 ani de temniţă pentru implicare în grupul de rezistenţă din Munţii Călimani.

Emil Cocis

Eugen Raţiu (1913-2003), profesor, licenţiat în Litere şi Filozofie, petrece 10 ani în Gulagul rusesc, apoi încă alţi 10 în temniţele româneşti. După 1989 pleacă în Spania, unde rămâne până la moarte.

Eugen Ratiu

Grigore Baciu (1913-2004), avocat, condamnat în 1943 la 20 de ani de muncă silnică pentru convingerile anticomuniste, trăieşte după eliberare muncind pământul, în demnitate şi credinţă.

Grigoe Baciu

Pr. Dumitru Popa (1913-2004), student şi luptător anticomunist, ia calea exilului după 1941, ajungând preot al comunităţii de români din sudul Germaniei. S-a implicat mult în activitatea Institutului Român din Freiburg.

Pr Dumitru Popa

Traian Golea  (1917-2004), publicist, editor. Ca tânăr sublocotenent ia parte la luptele de pe frontul de Răsărit. După 1944 activează în cadrul mişcării de rezistenţă anticomunistă până în 1948, când este nevoit să plece în exil.

Traian Golea

Pr. Zosim Oancea (1911-2005), a executat 16 ani de temniţă pentru credinţa in Hristos şi dragostea de neam.

Pr. Zosim Oancea

Ernest Maftei (1920-2006), actor, arestat de câteva ori pentru activitate legionară, are parte în cele din urma de o carieră strălucită.

Ernest Maftei

Tudor Popescu (1920-2006), avocat, arestat in 1947 ca şef al studenţilor legionari din Iaşi, este eliberat în ultimul lot de la Aiud, în 1964.

Tudor Popescu

Victor Popa (1922-2006), învăţător, primeşte în 1948 o condamnare de 15 ani de temniţa, pe care îi  execută cu demnitate şi credinţă în Dumnezeu.

Victor Popa

Pr. Vasile Pătraşcu (1922-2006), în cei 18 ani de temniţă s-a călit pentru Taina preoţiei, pe care a trăit-o ca un ales tămăduitor al sufletelor şi trupurilor.

Pr Vasile Patrascu

Vasile Hanu  (1905-2007), profesor, licenţiat în Litere şi filozofie, a fost arestat si întemniţat la Aiud.
La 101 ani încă citea zilnic, cu rigurozitate,  Sfânta Scriptură.

Vasile Hanu

Pr. Constantin Savu (1915-?) moare în închisoarea Câmpulung Muscel.

Pr Constantin Savu

Ion Zelea Codreanu (1878-1941), director şi profesor de limba română şi germană la liceul din Huşi,  parlamentar de orientare naţionalist-creştină şi colaborator la revistele “Neamul românesc” şi “înfrăţirea românească”. A avut şapte copii, primul dintre ei fiind Corneliu Codreanu. Moare în 1941, după ce îşi pierduse trei dintre fii asasinaţi: Corneliu, Horia şi Ion.
Vasile Stoian (1895-1968), profesor de geografie la Liceul Ferdinand, prefect al judeţului Bacău în 1940-1941, pleacă după 1941 în exil la Viena. În 1947 se întoarce în ţară pentru a continua lupta anticomunistă. În 1948 este arestat şi condamnat la 20 de ani muncă silnică. Se eliberează în vara anului 1964 din Zarca Aiudului.
Vladimir Dumitrescu (1902-1991), Doctor în Istorie la Bucureşti, continuatorul lui Vasile Pârvan la catedra de Arheologie a Universităţii din Bucureşti. Publică numeroase volume şi studii de specialitate apreciate în ţară şi în străinătate. Este arestat şi condamnat între anii 1952-1955 pentru orientare legionară.
Maria Niculescu (1927-1983) ia calea închisorilor în 1948, trecând prin anchete grele. Eliberată în 1954, este rearestată în 1959 împreună cu Ecaterina Lipan, primind alţi 15 ani de muncă silnică. Trec amândouă prin închisorile Miercurea Ciuc, Jilava, Satu Mare, Oradea, eliberându-se în vara lui 1964.
Constantin Nagacevschi (1916-1993), absolvent al Facultăţii de Filologie şi al Conservatorului, arestat în perioada 1938-1940, pleacă din ţară după 1941, fiind numit profesor de Limbi romanice la Universitatea din Miinchen. A fost unul din iniţiatorii Institutului Român din Freiburg şi al Căminului pentru refugiaţi politici „Moţa-Marin” din Madrid, luptând din exil pentru cauza românească.
Octavian Gheorghe Voinea (1922-1994), arestat în 1948, a fost una din victimele tragicei reeducări din Piteşti, închisoarea studenţilor. După înscenarea procesului reeducării, unde trebuia să apară ca ţap ispăşitor, e trimis la Casimca morţii. Dumnezeu însă îl scoate teafăr de acolo, fiind eliberat în 1964 din Aiud.
Coriolan Matei (1905-1994), profesor de matematică la liceul din Luduş şi Baia de Arieş, primeşte un şir de condamnări succesive în lagăre, închisori şi apoi în Bărăgan. Avea în sânge însuşirile strămoşilor lui, vajnici luptători ardeleni (străbunicul ajutase oştirile lui Avram Iancu) şi o autentică trăire creştină (tatăl şi bunicul fuseseră preoţi).
Gheorghe Trăistaru (1920-1994) a străbătut cu vitejie şi demnitate lungul drum al temniţelor: Aiud, Ocnele Mari, Canalul, Capul Midia, Sibiu. Prin tăria caracterului, bunătatea şi modestia sa a rămas de neuitat pentru fraţii de suferinţă.
Ion Matei (1924-1994) a participat la rezistenţa din munţii Banatului. în răstimpul celor 13 ani de închisoare şi până la moarte a rămas acelaşi om: bun şi drept, aspru cu el însuşi şi iertător cu ceilalţi.
Nicolae Cojocaru (1916-1995) avocat, a făcut războiul în Răsărit, îndurând prizonieratul sovietic în lagărele de la Cercul Polar şi din Asia Centrală timp de aproape 10 ani. După repatriere a fost întemniţat în închisorile comuniste din România.
Gheoghe Pivin-Leandru (1922-1995), student la Litere şi Filozofie în Iaşi, este arestat în 1948 şi execută 15 ani de temniţă. Bolnav cu trupul, dar neînfrânt sufleteşte, moare în 1995.
Pr. Ştefan Straja (1911-1996), profesor de română şi religie la vremea arestării, adună mai bine de 21 de ani de temniţă în vistieria vieţii sale. După eliberare devine preot de ţară, desăvârşindu-şi slujirea pentru neam şi Dumnezeu.
Dimitrian L. V. Brana (1907-1998), diplomat, profesor geolog renumit, a luptat în războiul din Răsărit, primind mai multe distincţii militare. în 1955 este condamnat la 20 de ani de temniţă pentru “uneltire contra ordinii sociale”. Este eliberat în 1964.
Liviu Conţiu (1924-1999), medic, execută la Gherla cei 6 ani de condamnare primiţi la proces, eliberându-se în 1964. După eliberare se dedică profesiei sale, slujind celor aflaţi în suferinţă.
Mihai David (1907-1999), învăţător şi scriitor, arestat de mai multe ori, a rămas în amintirea celor care l-au cunoscut ca un bun român şi creştin.
Petre Iogu (1927-2000), macedoromân, inginer, este arestat în studenţie ca membru al unei organizaţii anticomuniste. Execută ani grei în închisori şi lagăre, eliberându-se în 1964.
Constantin Cociu (1922- 2000), inginer constructor, arestat ca student în 1948, este schingiuit cu cruzime în reeducarea de la Piteşti, dovedind o tărie supraomenească, fiind printre puţinii care nu au cedat atunci când omeneşte nu se mai putea rezista. S-a eliberat în 1964 şi a luat calea exilului.
Constantin Bucur (?-2000), economist, este arestat în 1942 şi primeşte o condamnare de 25 de ani pentru activitate legionară. Trece prin cele mai crunte închisori: Aiud, Piteşti, Valea Nistrului şi Baia Sprie şi se eliberează în 1964.
Andrei Bontaş (?- 2000) face 10 ani de temniţă grea pentru activitate legionară, iar la expirarea pedepsei mai primeşte încă 25 de ani pentru „crimă de înaltă trădare” săvârşită în… închisoare. În anul 2000, de Sf. Andrei, ziua numelui său, Domnul l-a chemat întru odihna Lui.
Dumitru Găbudean (1923-2000) face parte dintr-o familie martirizată de tăvălugul comunist. Arestat ca student în 1948 pentru activitate anticomunistă, primeşte o serie de condamnări succesive care vor lua sfârşit în 1964.
Iosif Boroş (1914-2001) se înscrie în organizaţiile studenţeşti anticomuniste şi ia parte la războiul din Răsărit ca pilot bombardier. La întoarcerea în ţară este arestat şi întemniţat până în 1964.
Sima Dimicică (1918- 2001), macedoromân, activează în rezistenţa anticomunistă din pădurea Babadag, fapt pentru care în 1951 primeşte o condamnare de 21 de ani. Ţăran simplu, a înfruntat Zarea Aiudului cu aceeaşi demnitate ca prinţul Ghica şi alte nume mari ale gulagului românesc.
Constantin Moroaică (1919-2001), arhitect, arestat în 1945 pentru activitate legionară, reuşeşte să evadeze de la Securitate şi apoi să plece din ţară, fiind condamnat în contumacie la 31 de ani închisoare. Din exil a susţinut intens lupta anticomunistă.
Ion Paragină (1919-2001), fiu de răzeşi, absolvent al Facultăţii de Litere şi Filozofie din Bucureşti, a intrat în rezistenţa anticomunistă din Munţii Vrancei, fiind arestat în 1949 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă. A executat 15 ani de temniţă şi s-a eliberat în 1964. Fiu al unei familii martirizate: un frate, Cristea, ucis în luptele cu Securitatea, altul, Costică, arestat şi trecut prin infernul de la Piteşti, iar ceilalţi membri ai familiei arestaţi şi maltrataţi de Securitate pentru vina de a nu-l fi denunţat.
Zahu Pană (1921-2001), poet macedonean, luptă în războiul din Răsărit şi reuşeşte apoi să scape din prizonieratul din Siberia. întors în ţară este arestat în 1948 şi închis încă 13 ani la Jilava, Ocnele Mari, Aiud şi Canal. În 1976 emigrează înSUA, de unde publică volume de poezie din spaţiul concentraţionar.
Marcel Cazacu (1930-2001), arestat în mai 1948 de pe băncile şcolii, trece prin închisorile de la Suceava, Jilava, Târgşor şi Periprava, eliberându-se în 1960 de la Gherla.
Adelina Busuioceanu Călin (1908-2002), sora Jui Horia Sima, a trecut prin temniţele comuniste, a căror dureroasă experienţă a relatat-o în versuri şi proză.
Cătălin Zelea Codreanu (1911-2002), ultimul membru al familiei Codreanu, a executat 16 ani de detenţie în temniţele comuniste.
Pr. Dumitru Bălaşa (1911- 2002), absolvent “magna cum laude” al Facultăţii de Teologie, este întemniţat la Piteşti, Jilava, Aiud, Balta Brăilei. De-a lungul vieţii s-a remarcat ca cercetător istoric şi scriitor, membru a numeroase societăţi culturale, director al revistei “Dokiana”.
Ion Nicola (1920-2003), inginer, a studiat Politehnica la Timişoara, colaborând cu cei paraşutaţi din
Germania: Nicolae Bălănescu, Gheorghe Brahonschi şi alţii. A fost arestat în mai multe rânduri, executând în total 16 ani de temniţă.
Dumitru Cristea (1927-2003), inginer, culege în prima detenţie versuri compuse în temniţa Aiudului şi le cuprinde, după eliberare, în trei caiete, pentru care primeşte în 1958 o nouă condamnare de 25 de ani. La Constanţa stă timp de patru ani în regim de exterminare, singur, cu lanţuri la picioare . Trece apoi prin Jilava şi Aiud, de unde este eliberat în 1964.
Nae Tudorică (1909-2003) a executat mai mulţi ani de temniţă, a căror experienţă a cuprins-o în cele patru volume de „Mărturii în duhul adevărului”.
Gligor Cantemir (1915-2003), după 1944 ia calea exilului, de unde se întoarce în ţară să lupte împotriva pericolului bolşevizării. Este arestat şi trece prin temniţele regimului comunist. După eliberare a dus o viaţă de retragere.
Nicolae Ruse-Vasilescu Basu (1914-2003) execută mai mulţi ani de temniţă la Aiud şi Canal, unde va fi supus celor mai crunte torturi.
Gheorghe Munteanu (1922-2004), economist, fruntaş al mişcării studenţeşti/ este arestat în 1949 şi condamnat la 10 ani de temniţă grea, apoi la încă 4 ani administrativ. Trece prin cele mai grele închisori, culminând cu temuta Periprava, de unde se eliberează în 1964.
Dumitru Lungu (1915-2004) face parte din grupul celor paraşutaţi şi apoi prinşi şi condamnaţi la ani grei de temniţă. Soţia sa, închisă la Mislea, naşte pe singura lor fiică în închisoare. Un suflet de luptător creştin greu încercat, dar neînvins.
Gheorghe Matei (1921-2004), economist, urmează Şcoala de ofiţeri şi luptă pe frontul de Răsărit, unde primeşte mai multe decoraţii. După 23 August 1944 intră în grupul de rezistenţă format pe valea Topologului. Este arestat în1955 şi judecat cu întreaga familie.
Ioan Godea (1923-2004), inginer, arestat ca student la Politehnică în 1948, execută mai bine de 13 ani de temniţă, trecând prin închisorile de la Timişoara şi Piteşti, apoi prin coloniile de muncă din Deltă.
Remus Cocoş (1914-2005), avocat, participă ca ofiţer pe frontul de Răsărit, iar după 1945 este închis ca “duşman al poporului”. Trece prin mai multe închisori şi prin lagărele de la Canal şi Capul Midia.
Vasile Ciorcilă (1923-2005) execută 18 ani de temniţă, luptând mereu pentru a-şi păzi sufletul nemurdărit de nici un compromis.
Nicolae Târziu (1917-2004), învăţător, intră după terminarea războiului în mişcarea de rezistenţă din Banat şi este arestat în 1949. Trece prin tot spaţiul concentraţionar, încheind şirul închisorilor şi lagărelor cu Periprava.
Pr. Viorel Gheorghiţă (1922-2005) urmează Academia Teologică la Arad şi apoi Filozofia la Cluj, numărându-se printre studenţii preferaţi ai lui Lucian Blaga. După 1944 este închis până în 1964, trecând prin reeducarea de la Piteşti, Gherla, Baia Sprie şi Aiud. După 1989 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Pahomie Anechitei (1926-2005), arestat din ţimpul liceului, execută cu demnitate mai bine de 17 ani de temniţă, trecând prin Jilava, Aiud, Târgşor şi eliberându-se în 1964.
Gheorghe Filiu (1910-2006), participant la rezistenţa anticomunistă din Dobrogea, este arestat de mai multe ori, fiind eliberat în 1964.
Pr. Alexandru Serafim (1912-2006), absolvent al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, este arestat i închis la Aiud, Turnu-Severin şi în lagărul de la Caracal. A îmbinat toată viaţa credinţa în Dumnezeu şi dragostea de neam, pe care le-a mărturisit până la capăt.
Grigore Lechinţan (1913-2006), avocat, luptă în războiul din Răsărit, unde este rănit şi rămâne fără o mână. Pentru fapte de eroism este decorat cu “Steaua României”,” Coroana României” şi “Virtutea Militară”. în 1948 este arestat şi condamnat la 12 ani de temniţă grea. Detenţia a executat-o la Aiud şi apoi încă patru ani la Periprava, fiind eliberat în 1964.
Vasile Blănaru Flamură (1913-2006), scriitor şi ziarist, absolvent al Academiei de Artă Dramatică din Iaşi, duce o bogată activitate în presă, participând ca reporter la războiul din Răsărit. După 1948 este arestat, eliberându-se în 1964. Din 1989 publică şase volume de versuri numite „Crini printre zăbrele “. A fost un model de luptător, de gazetar national-creştin şi mai ales de om.
Virgil Velescu (1914-2006), inginer, pleacă după 1941 în Germania, unde un an mai târziu este arestat şi închis in lagărul de la Buchenwald. După eliberare face Facultatea de Economie Politică a Universităţii din München, obţinând doctoratul. Lucrează un timp în Franţa, iar din 1964 este redactor la postul Deutsche Welle. Revine în ţară după 1993.
Ion Pangrate (1915-2006) este închis în 1939 în lagărul de la Bazargic şi apoi la Aiud, între anii 1941-1943. Merge pe front, iar din 1946 este deţinut în lagărul de la Cobadin. în 1948 este arestat din nou şi închis la Gherla, suportând în perioada 1950 -1953 calvarul reeducării.
Aurel Popa (1920-2096) face studii universitare în Germania. Este închis în lagărele de la Buchenwald şi Bertesgarten, apoi în temniţele de la Piteşti, Jilava, Aiud. Era cunoscut sub numele de “Popicu”.
Fior Strejnicu (1920-2006), condamnat la vârsta de 15 ani, este eliberat după trei ani şi termină liceul, ajpoi Facultatea de Medicină. A scris versuri, antologii, studii şi monografii.
Maica Macrina Popa (1926-2006) îmbracă haină monahală în 1942 la Mănăstirea Vladimireşti şi împărtăşeşte destinul dramatic al întregii obşti, fiind întemniţată la Miercurea Ciuc (3 ani) şi la Galaţi (2 ani). După 1989 s-a reîntors în mănăstirea de metanie, unde a fost o pildă nepreţuită pentru surorile şi maicile tinere.
Gheorghe Chirilă (1926-2006), arestat în timpul studenţiei, în 1948, primeşte o condamnare de 8 ani. Trece pe la Jilava şi Aiud, iar după eliberare îşi păstrează cu preţul suferinţei demnitatea într-o ţară distrusă de comunişti.
Constantin Comşa (1927-2006) a sprijinit rezistenţa din Munţii Făgăraş, fapt pentru care a fost judecat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă. S-a eliberat în 1964.
Elena Ana Bumbac (1938-2006), medic, arestată îh 1948 împreună cu mama şi fratele ei sub învinuirea de „uneltire împotriva ordinii de stat”, primeşte o condamnare de 10 ani temniţă grea, pe care-i execută la Mislea, Miercurea Ciuc, Arad. După graţierea din 1964 revine în oraşul natal ca medic, ajutându-şi cu multă dăruire semenii. A fost o icoană a bunătăţii, o doctoriţă fără de arginţi.
Gheorghe Curpănaru (1929-2007), condamnat încă de pe băncile liceului, va fi trimis la Canal, în colonia Poarta Albă, apoi Ia Capul Midia. A fost un model de luptător, demn şi neînfricat.
Costache Bâclea (1922-2007), economist, arestat de mai multe ori, luptă în război pe frontul de Vest, fiind decorat pentru acte de vitejie. După 1944 activează în cadrul Corpului Studenţesc Legionar din Academia de Studii Comerciale, fapt pentru care este arestat şi condamnat la 15 ani de muncă silnică. Este eliberat în 1964.

Rugăciune

Radu Gyr

Stăpâne-nsângerat, Domn al Luminii,

Şi veşnicie limpede, Iisuse,

Tu, care-ai primit pe tâmple spinii

Şi cuie-adânci în mâinile-Ţi supuse;

Dă-ne-ncleştarea Ta, da-ne tăcerea

Din ceasul pironirii-nsângerate,

Să ne primim şi cuiele şi fierea,

Ca Tine în marea Ta singurătate.

Pe fruntea ţării zâmbetul Ţi-l pune,

Iar neamul care-acum osânda-şj duce,

Învaţă-l Tu amara rugăciune

Din clipele suirilor pe cruce.

Cu mâna Ta ca borangicul lunii,

Opreşte-n rană sângele fierbinte,

Închide-n piepturi geamătul furtunii,

Sărută-i ţării lacrimile sfinte.

Şi sus, pe crucea crâncenă pe care

Stă neamul nostru răstignit, Tu scrie,

Iisuse, un aprins inel de soare,

Ca semn al învierii ce-o să vie!

Fericiţi cei prigoniţi – martiri ai temniţelor româneşti-/ ed. îngrijită de Matei Marin

ShareShare on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0