Stiri »

28 septembrie 2019 – 19:56 | Comentariile sunt închise pentru Buletinul parohial Hai cu noi nr. 68 pe septembrie 2019112 views

Buletinul parohial Hai cu noi nr. 68 pe septembrie 2019

https://www.haicunoi.com/buletin-parohial-hai-cu-noi-nr-67-pe-august-2019/
Share000

Citeste mai multe »
evenimente
Social - Filantropice
Sănătate pentru toți
Zâmbiţi cu noi
Editorial
Home » Articole

Mă doare, Doamne!

Submitted by on 10 august 2019 – 8:42No Comment | 39 views

Mă doare, Doamne!

Doamne, sufletul mă doare tare,
tare, de prea mult dor,
De dor de bunătate, de dor
de iubire, de dor călător
Prin Raiul în care nu este nici
măcar o urmă de răutate,
De întristare sau dezamăgire,
ci este doar o imensitate
De frumusețe celestă, ce-ți taie
respirația și te învăluie
În mantie țesută din fire de
fericire pură și sfântă bucurie.
Doamne, mă doare tare sufletul,
de dor de comuniune,
De comuniunea cu aproapele,
de comuniunea cu Tine,
De comuniunea în Duhul Tău,
de comuniunea deplină, vie,
De comuniunea care îți dă viață
și îți insuflă speranță,
De comuniunea care pe aripi
luminoase de îngeri, te înalță
Până la plus infinit – imensitate
de iubire răstignită și înviată,
Imensitate de lumină și iubire
hristică, veșnică, necondiționată –
Iubire ce potolește orice sete și
orice foame de bun și frumos,
Iubire ce umple orice gol lăuntric,
orice gol adânc sau dureros,
Ce te adapă și te hrănește cu o
tristețe profundă și un dor sfâșietor,
Dor adânc, care se alină doar cu
mărgăritare de lacrimi ce își au izvor
În rugăciune fierbinte, în rugăciune
curată, în rugăciune de căință
Care deschide Cerurile și arde
ca un rug aprins în întreaga-ți ființă.
Rugăciune ce te aruncă în brațele
lui Doamne, brațe calde, iubitoare
Și-n brațele Maicii sfinte –
aripi de înger păzitor, aripi ocrotitoare.
Doamne, întreaga ființă mă doare tare,
tare, de prea multă sensibilitate,
De sensibilitatea ce mă dărâmă sufletește
sub avalanșă de dezamăgiri
Provocate de oameni dragi, în care
am investit mult suflet, încredere, iubire
Și care au crezut că totul li se cuvine,
că eu nu trebuie să am multe așteptări,
Că eu trebuie să mă mulțumesc doar
cu firimituri de iubire, bucurie, fericire.
Doamne, sensibilitatea mea exagerată
sapă șanțuri adânci în sufletul meu,
Sapă cu plugul timidității, cu plugul
dorului de infinit, de Cer, de Dumnezeu,
Sapă adânc, lăsând în urmă răni
ce se vindecă doar cu iubirea oamenilor-îngeri,
Pe care Tu, cu bunătatea și grija Ta infinită,
mi-i scoți în cale, pe ale vieții cărări,
Mi-i scoți în cale, ca să mai cred în minuni
și ca să nu-mi pierd de tot speranța,
Că lumea în care trăim, nu poate fi o lume
mai bună și mai frumoasă, în care viața
E trăită frumos, creștinește, în spațiul
Învierii lui Hristos, de fiecare dintre noi.
Doamne, mă doare sensibilitatea
ce mă transformă într-un cufăr de intense emoții,
Care mă secătuiesc de putere, care
mă doboară sub greutatea lor zdrobitoare.
Doamne, alungă departe din sufletul meu,
sensibilitatea ce doare tare, tare.
Ajută-mă să trăiesc doar sensibilitatea
ce mă ajută să învăț lecții de empatie.
Ajută-mă să trăiesc doar sensibilitatea –
izvor de poezie, creativitate, armonie –
Și niciodată, să nu trăiesc starea sensibilității
ce se ține de mână cu deznădejdea
Care mă aruncă într-o prăpastie fără fund,
din care niciodată, bucuria nu va putea
Să iasă la lumină, fiind învinsă de
întunericul gros al neîncrederii în ajutorul Tău.
Doamne, Te rog, fierbinte, ajută-mă
să nu dezamăgesc niciodată, pe aproapele meu
Ajută-mă, Doamne, să nu calc cu bocancii
răutății mele peste suflete gingașe, sensibile.
Potolește-mi, Doamne, dorurile adânci, fierbinți,
ce dor, potolește-mi, Doamne, dorurile…
Mă doare, Doamne, mă doare tare, tare,
Te rog, umple-mi Tu, Doamne, toate golurile…

Cristina Toma

ShareShare on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0

Tags: , ,