Stiri »

1 decembrie 2019 – 18:56 | Comentariile sunt închise pentru Hai cu noi nr. 70 noiembrie 2019101 views

Share000

Citeste mai multe »
evenimente
Social - Filantropice
Sănătate pentru toți
Zâmbiţi cu noi
Editorial
Home » Cultural - educative

Mănăstirea Sihăstria – Un colț de rai

Submitted by on 26 februarie 2014 – 23:10No Comment | 783 views

Alături de marile mănăstiri din ţara noastră, schiturile şi sihăstriile au avut un rol important în trecutul istoric şi spiritual al Bisericii şi monahismului românesc. Schiturile şi sihăstriile din ţara noastră au creat uneori adevărate curente de înnoire duhovnicească în viaţa monahală. Schiturile conservau cel mai bine tradiţia, evlavia, râvna şi rânduiala nevoinţei monahale, faţă de marile mănăstiri care erau adesea expuse tulburărilor şi năvălirilor străine.

sihastriaNumărul mare al schiturilor şi sihăstriilor noastre, reflectă totodată profilul sufletesc isihast, iubitor de linişte, de rugăciune şi de frumuseţi naturale al românilor. Monahii din schituri şi sihaştrii trăiau permanent şi nemijlocit în mediul binecuvântat al naturii şi liniştii, în multă smerenie, rugăciune şi neagoniseala, departe de toate tulburările trecătoare.

Una din aceste sihăstrii binecuvântate a fost şi Mănăstirea Sihăstria întemeiată în anul 1655. Până în anul 1734 era doar o mică aşezare pustnicească anonimă, cunoscută sub numele de “Sihăstria lui Atanasie”, fondatorul ei. După această dată schitul se înnoieşte şi devine dependent de marile mănăstiri din apropiere Neamţu şi Secu, ca loc de nevoinţă pentru călugării iubitori de linişte. Împreună cu schitul Sihla din apropiere, devin două dintre cele mai vestite sihaştrii din ţinutul Neamţ, mult căutate de călugării isihaşti şi, nu mai puţin de credincioşi, care veneau în pelerinaj la Peştera Sfintei Teodora de la Sihla.

Situată în partea nordică a judeţului Neamţ, la 22 km de oraşul Tg. Neamţ, aflată pe şoseaua Tg. Neamţ-Poiana Largului şi la 3 km de mănăstirea Secu pe lângă care se trece. Aşezământul este construit într-o depresiune subcarpatică pe locul numit Poiana lui Athanasie. Aici, la marginea unei păduri seculare, cu dealuri a căror culmi variază între 800 şi 1100 m, erau mai multe chilii de pustnici. De aici, o potecă urcă spre apus, peste creştetul Stănişoarei.

Ansamblu mănăstiresc se află pe un platou însorit, chiar în coasta muntelui. Intrarea se face dinspre sud, prin gangul boltit al turnului porţii.

Pe laturile incintei se ridică trei corpuri de chilii (latura din est păstrează urmele unor chilii mai vechi). Din faţa mănăstirii urcă o potecă care duce, după 3,5 km prin pădure la schitul Sihla, pe lângă linia de stâlpi electrici. Când poteca traversează drumul forestier, dacă se merge la dreapta 2 km pe acest drum şi la podişcă (aflată în dreapta drumului) se urcă încă 1,5 km, se ajunge la schitul Daniil Sihastru din zona ce poartă numele “Râpa lui Coroi”. La Sihla se poate merge şi pe drum de piatră carosabil dacă ne întoarcem spre mănăstirea Secu.

Sihaştrii care au trăit la Poiana lui Athanasie au ridicat prin 1655 o biserică din lemn, arsă mai târziu de tătari. Prin 1734, şapte călugări de la mănăstirea Neamţ, retraşi aici, au agăţat o icoană a Maicii Domnului într-un brad. Ei s-au rugat în faţa icoanei şi-au hotărât prin legământ să nu facă păcate trupeşti, să nu consume carne şi să nu aibă avere personală.

Editat Brîndușa Dediu

ShareShare on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0

Tags: , , , , , ,