Stiri »

1 iunie 2019 – 12:10 | Comentariile sunt închise pentru Hai cu noi nr. 64 mai 2019148 views

Hai cu noi nr. 64 mai 2019

Hai cu noi nr. 64 mai 2019
Share000

Citeste mai multe »
evenimente
Social - Filantropice
Sănătate pentru toți
Zâmbiţi cu noi
Editorial
Home » Articole, Cateheză

Pocăinţa

Submitted by on 31 decembrie 2015 – 18:34No Comment | 666 views

Dragii mei, vă rog din toată inima să iubiţi biserica! Să vă fie dragă biserica şi, cât puteţi, oricând, să mergeţi la biserică, pentru că mai ales acolo învăţăm să ne rugăm, să ne mărturisim, să ne smerim si să ne iubim unii pe alţii. Pocainta 1Deci vă îndemn să nu lipsiţi în sărbători de la biserică, şi să ascultaţi cu evlavie sfintele slujbe, mai ales Sfânta Liturghie. Când sună clopotele bisericii şi vă cheamă la slujbă, la Sfânta Liturghie, să mergeţi cu toţii la biserică, iar îngerii Domnului vă vor scrie în cartea vieţii şi vă vor număra paşii. Astfel multe daruri veţi primi în viaţă şi de grele ispite şi păcate veţi fi izbăviţi.
Să ştiţi că în biserică se aud cuvintele Scripturii şi ale Sfinţilor Părinţi, şi din toate se poate învăţa adevărul, căci darul Preasfântului Duh vine asupra aceluia care ascultă cu evlavie sfintele slujbe ale bisericii şi aşa mulţi oameni se lasă de păcate şi se întorc către Hristos Iisus, Domnul şi Dumnezeul nostrum, făcându-se moştenitori ai Împărăţiei cereşti.
Ca să înţelegeţi cele spuse am să vă zic o istorioară cu Sfîntul Pavel cel simplu. Sfântul Pavel, care era mai înţelept decât toată lumea pentru că se făcea nebun pentru Hristos, era ucenicul Sfântului Antonie cel Mare şi a ajuns la atâta sporire, că era mai mare făcător de minuni decât Sfântul Antonie.
Odată acest Pavel cel simplu s-a dus la Alexandria, fiind trimis de Sfântul Antonie pentru o oarecare trebuinţă. Şi mergând el, l-a prins pe drum Sfânta Duminică. El era un om bătrân acum, peste 80 de ani, îmbrăcat cu o haină ruptă, încălţat cu nişte opinci, cu o cruce de lemn la gât şi cu un toiag în mână. Cine îl vedea zicea: “Iaca un călugăr. Un călugăr bătrân”.
Şi, fiind zi de sărbătoare, s-a dus acest Sfânt Pavel la o biserică. Şi se uita cum vine lumea la slujbă, că era Sfânta Duminică.
Şi la toţi care veneau la biserică el vedea pe îngerii lor cum îi aduc: pe copilaşi, pe tineri, pe femei, pe bărbaţi. Foarte se bucurau îngerii că i-au adus pe oameni la Biserică. Şi foarte mult se veselea Pavel cu duhul, că el era înainte văzător si vedea acestea. El îi vedea pe toţi ce fac ei, si pe îngeri si pe draci si pe oameni, căci aşa este omul văzător cu mintea. Şi se Bucura Sfanţul Pavel la uşa Bisericii, văzând cum vin creştinii la Biserică şi îngerii lor vin bucuroşi, aducându-i.
Dar a văzut venind la Biserică şi pe unul pe care îl chinuiau dracii. Era negru şi întunecat la chip, iar diavoiii îl trăgeau de haine, erau călare pe dânsul, i-au pus zăbale ca la cai şi frâu şi îi turnau cenuşă în cap şi murdării.
Şi a intrat aceia în Biserică având demonii călare pe ei. Şi când a văzut Sfântul Pavel că pe lângă cei ce îi aduc îngerii, a venit şi unul înconjurat de draci, cu căpăstru în gură, a început să plângă Bătrânul, că a văzut în ce stare jalnică era acei om. Dar cei care erau de faţă, nevăzând ce vedea Sfântul Paveli şi neştiind cine era el, că era străin pe acolo, îl întrebau:
– Părinte, de ce plângi?
– Plâng pentru păcatele mele, răspundea Bătrânul. Nu voia să spună. Şi a plans tot timpul Liturghiei pentru acel om, stand în pridvor. Şi se gândeau oamenii: “Călugărul acela plânge mereu pentru păcatele lui. Se vede că e păcătos”.
Şi când s-a terminat Liturghia, Pavel stătea tot la uşa bisericii, să vadă cum o să iasă acela care a intrat cu dracii. Şi uitându-se acolo, a văzut pe acela că nu mai era cu diavolii, ci a ieşit din biserică împreună cu un înger. Şi foarte mult se veselea îngerul şi era luminat la faţă, iar omul acela era acum foarte cucernic şi smerit. Şi atunci Pavel s-a umplut de bucurie.
A lăsat plânsul şi a început a bate din palme, strigând:
-Veniţi, oameni buni, veniţi aici să vedeţi minunile lui Dumnezeu. Veniţi să vedeţi milostivirea lui Dumnezeu. Veniţi să vedeţi că Dumnezeu voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină. Mari sunt minunile Domnului! Mare eşti, Doamne!
Şi atunci au întrebat oamenii:
-Ce-ai văzut, părinte, ce ai? Atunci Sfântul Pavela spus:
-Sunt un călugăr păcătos, dar am văzut atâta lume care a mers la biserică si mergeau cu îngerii, iar omul acesta mergea încălecat de draci şi avea zăbală în gură ca la cai, şi diavolii turnau murdării peste el. Şi acum şi el e cu îngerul Domnului ca şi voi şi niciun drac nu văd lângă dânsul.
Iar omul, când a văzut că e descoperit, că i s-a arătat viaţa lui, a zis:
– Oameni buni, bătrânul ăsta este mare om al lui Dumnezeu, dacă a văzut el starea mea. E adevărat, eu am intrat în biserică plin de draci. Eu sunt om foarte păcătos. De 35 de ani n-am fost la biserică, fiindcă mare luptă aveam ca să mă duc la biserică şi nu mă lăsau demonii. Sunt păcătos, am făcut atâtea răutăţi şi acum m-am luptat groaznic ca să ajung la biserică, căci am zis în sinea mea că şi dacă m-or omorî diavolii tot mă duc la slujbă. De aceea cred că a văzut bătrânul la mine că mă trăgeau dracii de zăbală ca pe cal. Dar uite ce s-a întâmplat cu mine în biserică. Să vă spun: M-am dus în biserică şi am auzit citindu-se cuvântul acela din Scriptură, unde Dumnezeu zice aşa: “Spălaţi-vă şi vă curăţiţi, scoateţi vicleşugurile din inimile voastre înaintea ochilor Mei şi părăsiţi răutăţile voastre. Învăţaţi-vă să faceţi bine, căutaţi dreptatea, mântuiţi pe cei năpăstuiţi, ajutaţi săracul şi faceţi dreptate văduvei. Şi de vor fi păcatele voastre ca mohorâciunea, ca zăpada le voi albi. Şi de vor fi ca roşeaţa, ca lâna le voi face albe. Şi nu voi mai pomeni cele dintâi ale voastre”.
Şi eu, auzind aceasta că Dumnezeu se făgăduieşte ca să-mi ierte cele dinainte şi să mă facă alb ca zăpada şi să nu mai pomenească păcatele mele, am zis în inima mea: „Doamne, de astăzi nu voi mai greşi. De aş muri de o mie de ori, nu mă mai întorc la păcat. Şi ajută-mi, Doamne, să pun început bun, să Te iubesc pe Tine şi să Îţi slujesc fără de greşeală”. Cu această hotărâre m-am întors de la biserică şi iată bătrânul acesta sfânt, care m-a văzut înconjurat de draci intrând în biserică, mă vede ducându-mă cu îngerul, căci am pus gând să-mi îndrept viaţa. Eu când am auzit că Dumnezeu nu mai pomeneşte ce am făcut eu până acum, m-am hotărât ca de azi înainte să părăsesc toate păcatele, să mă duc să mă mărturisesc la un preot şi să nu mai fac păcate.
Auzind acestea, toţi cei de faţă au strigat către Dumnezeu cu mare glas, zicând: „Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate întru înţelepciune le-ai făcut”. Şi s-au închinat Domnului, dând slavă din toată inima pentru marea Sa milostivire.
Iată cum prin auzirea cuvântului lui Dumnezeu, Duhul Sfânt S-a atins de inima acestui om păcătos care s-a umilit de cele auzite, schimbându-se din starea lui vrednică de osândă într-o aşezare vrednică de mila lui Dumnezeu şi de toată fericirea, care duce la mântuirea sufletului prin adevărata pocăinţă. Astfel se întorc mii şi mii de suflete la Dumnezeu prin ascultarea cuvântului Său în biserici şi oriunde se propovăduieşte Evanghelia lui Hristos.

Povestiri pentru copii, vol. 10, Arhim. Cleopa Ilie

ShareShare on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0

Tags: , ,