Stiri »

5 aprilie 2020 – 7:33 | Comentariile sunt închise pentru Buletin parohial Hai cu noi nr. 74 martie 20207 views

Buletin parohial Hai cu noi nr. 74 martie 2020
Share000

Citeste mai multe »
evenimente
Social - Filantropice
Sănătate pentru toți
Zâmbiţi cu noi
Editorial
Home » Articole, Cateheză

Povești cusute pe iile bunicii

Submitted by on 9 martie 2020 – 10:02No Comment | 3 views

Povești cusute pe iile bunicii

Fiind curioasă din fire să aflu mai multe despre copilăria bunicii mele și despre portul tradițional, am rugat-o pe bunica mea să îmi răspundă la câteva întrebări. Bunica mea se numește Huțanu Rodica și are 64 de ani. Ea este una dintre puținele femei din sat care confecționează costume populare după modelul transmis din generație în generație.
Într-un colţ al unei camere din casa veche, bunica mea lucrează de zor. Trage de nişte mânere, pe altele le împinge, apasă nişte pedale, iar mecanismul prinde viaţă, ca un motor străbun. Sub ochii mei, foarte curioși, ceva prinde formă. Viaţă. O pânză imaculată, înnobilată cu vechi motive populare. Bunica îşi pregăteşte materia primă pentru un nou costum popular.
După multe alte poveşti despre copilăria bunicii mele, mi-am dat seama că nu am întrebat-o ce îi place cel mai mult la aceste haine și ce o motivează sa le facă și acum, cu repeziciune am întrebat-o și ea mi-a răspuns: „Nu e o meserie grea, dar trebuie să-ţi baţi capul cu ea. De tânără am învăţat de la bătrânii satului că meseria se fură. Pentru mine aceste haine tradiționale sunt amintiri foarte importante legate de părinți cât și de tinerețea mea. Îmi face plăcere sa văd că încă se mai poartă și că am posibilitatea să le fac”.
Fiecare ie are suflul ei și simbolistica ei, printre altele. Altița are simbolistică; crețul are simbolistică – crețul simbolizează pământul din care venim și în care ne ducem, iar altița simbolizează cerul din care venim și în care ne ducem; veșnicia este cusută acolo. Ia se poartă lângă inimă și se coase cu inima și cu gânduri bune. Fiecare ie este, pentru cel care o poartă, o armură spirituală.
Arta ţesutului este pe cale de dispariţie în ţara noastră! Puţini mai sunt cei care ştiu cum se ţese o pânză de la zero. Deşi avem mulţi artişti populari care încă duc mai departe arta iei şi a straielor bătrâneşti, mulţi îşi procură materia primă din magazine.
Pentru țesut se folosea ca materie primă inul, cânepa și lâna. Aceasta din urmă, odată tunsă de pe oi era pusă în furcă și toarsă de femei.
Apoi femeile colorau cu mentă sau urzica pentru a obține culoarea neagră; foloseau coji de zarzăr și nuc pentru maro; coji de vișin și de dud pentru vernil; sau rădăcina de păducel pentru albastru închis.
Datorită lui Dumnezeu am reușit să îi motivez și pe alții să ducă această tradiție mai departe. Împreună cu preoteasa și preotul din sat, învățăm copii, în fiecare sâmbătă să își facă propriile ii. Aceștia vin cu drag de fiecare dată în grupuri mari și se bucură că pot să contribuie la menținerea acestei tradiții.
Astăzi nu mai mergem la șezătoare dar, împreună cu preotul și cu copii din sat, mergem să vestim Nașterea Domnului din casă în casă, în seara de Ajunul Crăciunului.
După ce am mai vorbit puțin, am lăsat-o să își continue bundița pe care a început să o coase cu atâta dragoste. Bucuroasă că am reușit să discut cu ea, am vrut să le împărtășesc și cu voi și să vă arăt cum în viața bunicii mele costumul popular este unul dintre cele mai importante.
Mulțumesc tuturor celor care mi-au citit articolul și sper ca v-am motivat și pe voi să vă interesați mai mult despre istoria țării noastre și despre portul acesta popular. De asemenea, dacă puteți, întrebați-vă bunicii sau străbunicii despre acestea. Cu siguranță vor fi foarte fericiți să vadă că sunteți curioși despre ceea ce fac și că petreceți mai mult timp cu ei. Planul nostru este să aflăm cât mai multe astfel de poveşti şi să vi le împărtăşim. Ne-ar plăcea să vă inspirăm şi să coasem împreună (ii, ştergare, covoare).
Elena Huțanu, clasa a IX-a A,
Colegiul Național „M. Sadoveanu”-Pașcani
ShareShare on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0

Tags: