Stiri »

3 noiembrie 2019 – 10:31 | Comentariile sunt închise pentru Hai cu noi nr. 69 octombrie 201956 views

Hai cu noi nr. 69 octombrie 2019

Hai cu noi nr. 69 octombrie 2019
Share000

Citeste mai multe »
evenimente
Social - Filantropice
Sănătate pentru toți
Zâmbiţi cu noi
Editorial
Home » Articole, Cateheză, Comunitate, Cultural - educative

Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei – mare făcător de minuni

Submitted by on 3 noiembrie 2019 – 10:00No Comment | 5 views

Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei – mare făcător de minuni

„Soborului cel dintâi te-ai arătat apărător și de minuni făcător, purtătorule de Dumnezeu Spiridoane, părintele nostru. Pen­tru aceasta, cu femeia cea moartă în groapă tu ai vorbit și șarpele în aur l-ai prefăcut. Și când ai cântat sfintele rugăciuni, îngeri ai avut împreună cu tine slujind, preasfințite. Slavă Celui ce te-a preamărit pe tine; slavă Celui ce te-a încununat; slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri!”( Troparul Sfântului Ierarh Spiridon)

Insula Corfu (sau Kerkira – în limba greacă) este cunoscută ca „insula Sfântului Spiridon” pentru că, în urmă cu mai bine de jumătate de mileniu, prin pronia divină, moaştele Sfântului Spiridon au fost aduse şi au rămas aici. Sfântul Spiridon este cinstit în mod deosebit de corfioţi, fiind considerat ocrotitorul insulei. În semn de mulţumire pentru minunile săvârşite, de patru ori pe an în Corfu se fac procesiuni cu moaştele Sfântului Spiridon.
Una dintre aceste procesiuni are loc pe 11 august, când corfioţii sărbătoresc minunea salvării insulei de Sfântul Spiridon. Pe 11 august 1716, turcii atacaseră Insula Corfu, dar, prin intervenţia în chip minunat a Sfântului Spiridon, atacul a eşuat. Acest eveniment este consemnat în mai toate cronicile timpului.
În amintirea minunilor Sfântului Spiridon, în Corfu se mai fac procesiuni în Duminica Floriilor, în Sâmbăta Mare şi în prima duminică a lunii noiembrie. Este cunoscut faptul că Sfântul Spiridon i-a izbăvit pe corfioţi din ciumă şi din foamete şi a alungat sărăcia.
Sfântul Spiridon s-a născut în jurul anului 270 în Askia, din Cipru, în timpul domniei împăratului Constantin cel Mare. Era păstor de oi, a fost căsătorit și a avut o fiică. După ce și-a pierdut soția, atât el cât și fiica sa Irina s-au călugărit, Sfântul ducând o viață ascetică și închinată ajutării semenilor.
A fost ales episcop al cetății Trinitunda de lângă Paphos, continuând să îngrijească și oile, fiind de o modestie aparte.
Pentru viața sa curată, Spiridon a fost ales episcop al cetății Trinitunda, aflată aproape de orașul Pafos, în această calitate el participând și la Sinodul Întâi Ecumenic (Niceea, 325).
A fost arestat și exilat pentru o vreme în timpul persecuțiilor împăratului Maximilian, însă și-a reluat locul ca episcop al Trinitundei.
El a participat astfel la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea din anul 325, unde a demonstrat necredincioșilor conduși de Arie că Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt sunt Trei și Unul, Sfânta Treime, luând o cărămidă în mână. A făcut semnul crucii și cărămida s-a descompus în cele trei elemente: foc, apă și pământ. Aceasta este minunea cunoscută din timpul vieții, focul ridicându-se, apa curgând printre degete, iar pământul rămânând în palme.
Cum au ajuns în insula Corfu Moaștele Sfântului Spiridon
Sfântul Spiridon a decedat la o vârstă înaintată, mai ales pentru acea vreme, la 78 de ani, fiind înmormântat în cetatea din Trinitunda. Moaștele sale au fost mutate la Constantinopole, pentru a le păzi de invaziile saracinilor. Când i-a fost deschis mormântul (pentru a muta moaștele) s-a descoperit că relicvele erau nu erau putrezite și în coșciug mirosea a bucuioc, planta regală, ambele lucruri fiind semne divine care confirmă sfințenia sa.
După căderea Constantinopolelui, în 1489 un călugăr, părintele Georgios Kalohairetis a adus moaștele Sfântului Spiridon și pe cele ale Sfintei Teodora în Corfu, într-un coșuleț împletit.
De aici vine și numele Sfântului, spiros „σπυρις” însemnând în limba greacă coșuleț.
Rămășițele au fost în posesia familiei Kalohairetis, una dintre cele mai înstărite familii de pe insulă. Ulterior, după ce fiica sa Asimia s-a măritat cu unul dintre fiii familiei Voulgari din Corfu, aceasta a primit ca zestre rămășițele Sfântului Spiridon.
Moaștele au fost păstrate într-o biserică privată, care aparținea familiei Voulgari. Biserica Voulgari era localizată în piața San Rocco și a trebuit să fie demolată după primul mare atac otoman, din secolul 1537 condus de însuși Suleyman Magnificul. În 1580, după demolarea bisericii din San Rocco, reclivele au fost mutate în actuala biserică, construită în interiorul fortificațiilor în Campielo, cum se numește și azi orașul vechi.
Moaștele Sfântului Spiridon nu au mai părăsit insula, exceptând mâna sa dreaptă, care a avut o istorie aparte. A fost trimisă la Roma, unde a fost ținută în biserica Santa Maria în Vallicella, fiind dăruită Papei Clement al VIII-lea de către Cardinalul Cesare Baronio. Aici a rămas până în anul 1986, când la insistențele Episcopului insulelor Corfu și Paxos mâna dreaptă a Sfântului a fost înapoiată corfioților. De atunci mâna dreaptă a părăsit insula de câteva ori, fiind adusă inclusiv în România de două ori și în Rusia, numai în țările ortodoxe.
Jumătate dintre corfioți poartă numele de Spiridon
În Corfu mulți locuitori poartă numele de Spiridon, sau Spiridula, varianta feminină a numelui, cam jumătate dintre locuitori, mulți având, desigur, și un alt nume. Dar vom remarca că sunt multe taverne, baruri, locuri de închiriat bărci, plaje cu denumirea de Spiridon. Există cel puțin un Spirodon sau o Spiridula în fiecare familie.
Sfântul Spiridon, sfântul care își părăsește racla
Se spune că Sfântul Spiridon își părăsește periodic racla, părinții care slujesc mărturisind că sunt momente în care Sfântul nu este acolo, iar când revine, corpul său este cald și veșmintele prăfuite. Papuceii săi se tocesc periodic, acesta fiind și motivul pentru care sunt schimbați, iar bucățele din ei sunt înmânate turiștilor.
Dacă vizitați Biserica Sfântului Spiridon, puteți primi gratuit un pliculeț de hârtie cu „papucei” de la magazinul care se află în biserică. Se oferă numai câte un pliculeț de persoană și nu se vând. Însă puteți cumpăra alți „papucei” din material.
Locuitorii insulei Corfu au o mare dragoste față de Sfântul Spiridon. Pe data de 11 august toți locuitorii se întâmpină unii pe alții cu Xronia Polla, ceea ce înseamnă La Mulți Ani, pentru că este o mare sărbătoare, fiind una dintre cele patru dăți pe an în care moaștele Sfântului sunt purtate prin oraș (orașul Corfu) în sunet de fanfară. Sunt câteva Filarmonici în insulă și toate iau parte la procesiune, oamenii fiind îmbrăcați în costume medievale.
Pe 11 august se sărbătorește ajutorul dat de Sfântul Spiridon în apărarea insulei de otomani
Data de 11 august este sărbătorită în același mod de câteva sute de ani, încă din secolul al XVIII-lea, pentru a cinsti ajutorul dat de Sfântul Spiridon în apărarea insulei de otomani. Știm că insula Corfu nu a fost sub ocupație otomană timp de 5 secole, spre deosebire de restul Greciei, fiind însă sub ocupație venețiană 4 secole. În anul 1716 au debarcat 33 000 de otomani pe insulă. Au trecut insula prin foc și sabie, omorând și luând prizonieri peste 28 000 de corfioți.
Venețienii și o parte a populației s-au refugiat în cetățile fortificate, generalul venețian Schulenburg conducând apărarea. Datorită faptului că a respins atacul, i s-a ridicat o statuie încă din timpul vieții, aceasta fiind acum în fața cetății vechi din orașul Corfu.
Însă corfioții preferă să spună că Sfântul Spiridon le-a salvat insula, nu venețienii. Cu siguranță au motive, având în vedere că venețienii nu au mai lăsat majoritatea „inutililor” – femeile, bătrânii și copiii să intre în cetate. Au lăsat doar o parte și pe bărbații apți de luptă, lăsând majoritatea populației la discreția invadatorilor.
Este un episod despre care nu prea se scrie în cărțile de istorie, dar încă adânc înrădăcinat în memoria locuitorilor de pe insulă. Venețienii au folosit resursele insulei, poziția ei strategică, castelele lăsate de bizantini, totul pentru bunăstarea proprie, viața locuitorilor conta prea puțin, inclusiv tiparul fiind interzis.
Sfântul Spiridon a salvat insula Corfu de otomani în 1716
Întorcându-ne la atacul otoman din 1716, conform relatărilor, Sfântul Spiridon, în straie călugărești și cu o cruce în mână a făcut ravagii în rândul armatelor otomane, semănând groaza, purtând făclii aprinse. Ajutorul său a fost recunoscut și de venețieni, chiar din acele timpuri fiind purtate moaștele sale în oraș, pe 11 August.
Tot în anul 1716, compozitorul Antonio Vivaldi a compus oratoriul „Juditha triumphans” pentru a onora această mare victorie.
Însă, Sfântul Spiridon a salvat insula de patru ori, pe insulă fiind patru procesiuni pe an, pentru a onora aceste minuni:
De foamete în anul 1550 – procesiunea din Sâmbăta Mare.
De plagă în anul 1630 – procesiunea din Duminica Floriilor.
De molimă în anul 1673 – procesiunea din prima duminică din luna noiembrie.
De turcii otomani în anul 1716 – procesiunea din data de 11 August.
Biserica Sfântului Spiridon nu este Catedrala insulei, Mitropolia este alta
Greșit în unele scrieri există informația că moaștele Sfântului Spirdon se află în Catedrala din insula Corfu. Acest lucru nu este adevărat. Moaștele Sfântului Spiridon sunt în biserica care îi poartă numele, din Corfu (sau Kerkyra cum este cunoscută insula Corfu în Grecia) dar Catedrala, respectiv Mitropolia este alta.
În Catedrala – Mitropolie din Grecia – se află moaștele Sfintei Teodora, împărăteasa Bizanțului. Racla conține toate moaștele, iar în Mitropolie mai sunt câteva icoane vechi, dintre care una pictată pe piele de animal, veche de peste 7 secole. Mitropolia din Corfu este Mitropolia insulelor Corfu și Paxos.
Cu toate acestea, Biserica Sfântului Spiridon este cea mai importantă de pe insulă și are cea mai înaltă clopotniță. Este la fel ca în Roma: Bisercia Sfântul Petru este basilică, nu este Catedrala. Catedrala Romei este Arhibasilica Sfântului Ion din Lateran, unde este scaunul eclesial al episcopului Romei, care este Papa. Deci faptul că este cea mai importantă biserică de pe insulă nu face Biserica Sfântului Spiridon să fie și Catedrală. Este biserică.
Se fac des aceste confuzii, nu este neobișnuit, dar insist deoarece și Mitropolia poate fi vizitată, dar mulți cred că au vizitat-o deja și pierd un loc deosebit, precum scriam mai sus.
Biserica Sfântului Spiridon din insula Corfu
Biserica actuală a Sfântului Spiridon a fost construită în anul 1596, ea înlocuind vechea Biserică a familiei Volgari, din San Rocco, dărâmată în urma zidirii zidurilor orașului vechi. Moaștele Sfântului Spiridon au fost aduse aici în anul 1590.
Tavanul bisericii a fost realizat din plăci de lemn aurite, sculptate de Panagiotis Doxaras în anul 1727. În timp s-a deteriorat, fiind refăcute de către Nicolaos Aspiotis.
Nu există o cameră subterană, planurile Bisericii fiind realizate în mod deliberat așa cum sunt, pentru ca racla Sfântului să fie cât mai accesibilă.
În biserică sunt multe icoane valoroase, una chiar cu Sfântul Nectarie.

Profesor Vasilica Dimitriu Sîrghie
– Colegiul Național „Mihail Sadoveanu”- Pașcani

ShareShare on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0

Tags: