Stiri »

9 ianuarie 2021 – 11:30 | Comentariile sunt închise pentru Hai cu noi nr. 83, decembrie 2020 și Retrospectiva 202025 views

Share
Facebook
0
Twitter

Linkedin

Citeste mai multe »
evenimente
Social - Filantropice
Sănătate pentru toți
Zâmbiţi cu noi
Editorial
Home » Articole

Sfinții Împărați Constantin și Elena, apărătorii creștinismului

Submitted by on 2 iunie 2019 – 2:00No Comment | 189 views

Sfinții Împărați Constantin și Elena, apărătorii creștinismului .

Sărbătoarea de pe 21 mai, a Sfinților Constantin și Elena, este prăznuită de către toți creștinii ortodocși și este cu dată fixă. Cu siguranță, unele tradiții ale sărbătorii date sunt mai vechi decât cele creștine și au evident altă denumire, în calendarul popular era un important hotar de începere a anumitor munci, lumea păsărilor fiind cea care inspira multe dintre activitățile specifice acestei zile. În timp i s-au adăugat și multe alte elemente legate de cruce, așa încât importanța sa a crescut considerabil.

Sfinții Împărați Constantin și Elena erau considerați „părinți ai Sfintei Cruci”. Se mai spune că Împăratul Constantin i-a ajutat pe creştini să intre în legalitate. Potrivit unei credințe, mama sa Elena ar fi descoperit crucea pe care a fost răstignit Iisus într-un loc cu mult busuioc; de atunci, busuiocul ocupă un loc foarte important în viața creștinilor, înlocuind uneori chiar crucea sau simbolizând sângele Domnului. În amintirea acestei descoperiri minunate oamenii păzeau cu strășnicie sărbătoarea celor doi împărați, celor care lucrau acum arzându-le bucatele pe câmp. Tot o ilustrare a prețuirii de care s-au bucurat Împărații Constantin și Elena este şi faptul că mulți creștini își numesc odraslele cu aceste două nume.

Sărbătoarea dată în popor mai este numită Constantin al graurilor. Pentru oamenii de altă dată, această sărbătoare era un hotar, o dată limită care marca încetarea anumitor munci, precum punerea în pământ a meiului, ovăzului, porumbului, căci ies graurii și mănâncă grăunțele. Interesant era și faptul că prășitul în vii trebuia terminat până la Constantin Graur sau Constandinu Puilor, zicându-se că după această sărbătoare înflorește vița de vie.

De ce sărbătoarea din 21 mai a fost considerată una a păsărilor de pădure, în special a graurului, numit în popor și grangure e ușor de intuit. Se spunea că în această zi păsările își învață puii să zboare încheindu-se astfel cele trei luni, începute la Dragobete, de inițiere a puilor în tehnica zborului.

Demult se credea că, dacă cineva lucra în această zi, recolta câmpului îi va fi distrusă de foc sau de păguboasele pasări zburătoare. De asemenea, de ziua Sfinţilor Împăraţi nu se lucra pentru ca uliul să nu fure din ogradă păsările gospodarului.

Mai exista şi credinţa că cine mai seamănă după această zi riscă să i se usuce recolta.

Ziua Sfinţilor Împăraţi era şi momentul în care păstorii hotărau cine le va fi baci, unde vor fi amplasate stânele şi cine va fi angajat să le păzească pe timpul păşunatului.

Pentru a fi apăraţi de farmece, blesteme, vrăjitorii, la ţară oamenii făceau un foc şi stăteau în jurul lui. Prin fumul focului erau trecute şi oile, ca să fie ferite de rele în perioada cât stăteau la stână. De asemenea, prin sate se făcea gălăgie mare pentru ca vrăjitoarele care încercau să fure sporul laptelui, să fie izgonite.

Prof. Vasilica Dimitriu Sîrghie – Colegiul Național „M. Sadoveanu” –Pașcani

Tags: , ,