Stiri »

12 aprilie 2021 – 19:49 | Comentariile sunt închise pentru Buletin parohial Hai cu noi nr. 85, februarie 202135 views

Share
Facebook
0
Twitter

Linkedin

Citeste mai multe »
evenimente
Social - Filantropice
Sănătate pentru toți
Zâmbiţi cu noi
Editorial
Home » Articole, Sănătate pentru toți

Sparanghelul – hrana regilor

Submitted by on 12 iunie 2020 – 9:46No Comment | 26 views

Sparanghelul – hrana regilor

Sparanghelul (Asparagus officinalis) este o legumă suculentă și aromată, din familia Liliaceae care a fost cultivată pentru prima dată în Egiptul antic, pentru proprietățile sale diuretice și afrodisiace. Cel mai cunoscut tip de sparanghel este cel verde, însă mai sunt cunoscute alte două tipuri. Sparanghelul alb este mai fraged, are aromă mai subtilă, este cultivat subteran pentru a i se inhiba producția de clorofilă și pentru obținerea culorii albe. Al doilea tip este sparanghelul violet de dimensiuni mai mici și cu aromă fructată. Conține antocianine care îi oferă culoarea specifică și este recomandat să se reducă timpul de gătire la un nivel minim, astfel încât să își păstreze culoarea.
Sparanghelul – hrana regilor
Consumat încă din cele mai vechi timpuri, grecii și romanii mâncau sparanghelul crud în timpul sezonului, și uscat în timpul iernii. În condițiile ideale, un sparanghel poate crește cu până la 10 cm în 24 de ore. O plantă bine îngrijită va produce în general, sparanghel timp de aproximativ 15 ani fără a fi replantată.
Sparanghelul are acțiune antiinflamatoare datorită conținutului de saponine, inclusiv asparagina A. Saponinele sunt substanțe antioxidante, imunostimulatoare, antihepatotoxice cu multiple efecte benefice asupra sănătății. O altă categorie de antiinflamatoare este reprezentată de flavonoide: quercitina, rutina, kemferolul și izorhamnetina. Alți compuși importanți din sparanghel sunt uleiurile esențiale, arginina, tirozina și taninurile. Prezența antioxidanților din sparanghel ajută în lupta împotriva radicalilor liberi. Ca aceste proprietăți să nu se piardă este foarte important ca sparanghelul să nu fie gătit prea mult sau la temperaturi mari.
De asemenea, sparanghelul este o importantă sursă de vitamine, A, C, E, K, dar și minerale: magneziu, mangan, zinc, seleniu. În plus sparanghelul conține și tiamină, beta-caroten riboflavină, acid folic, fier, fosfor și potasiu. Sparanghelul este o legumă bogată în nutrienți, este o sursă foarte bună de fibre, folat, precum și crom, un mineral care duce la creșterea capacității insulinei de a transporta glucoza din sânge în celule. Este sărac în calorii, o porție de 100 g aducând un aport de doar 20 calorii organismului. Acidul aspartic (asparagic) este un compus întâlnit în frunzele de sparanghel. Se consideră că este responsabil de mirosul ciudat, puternic, care pare a fi produs de câțiva compuși ce conțin sulf, în urma ingestiei acestui aliment.
Beneficii pentru digestie – sparanghelul conține cantități semnificative de inulină nutritivă, care nu se descompune în tractul digestiv. Inulina este o fibră naturală unică care acționează ca un prebiotic adică nu se descompune și nu digeră până când nu ajunge în intestinul gros, unde devine o sursă de hrană pentru bacteriile benefice. Fibrele solubile alimentează bacteriile benefice din intestin, cum ar fi Bifidobacteria și Lactobacillus. Creșterea numărului acestor bacterii benefice joacă un rol în întărirea sistemului imunitar și producerea de substanțe nutritive esențiale, cum ar fi vitaminele B12 și K2. Datorită conținutului ridicat de fibre și poteine, sparanghelul facilitează tractul intestinal, facilitând digestia.
Diuretic natural – datorită proprietăților chimice unice care îl fac să acționeze ca un diuretic natural, sparanghelul susține producția de urină, favorizează excreția apei din corp, în special eliminând excesul de sare și lichid. Acest lucru este deosebit de benefic pentru persoanele care suferă de edem, adică acumularea de fluide în țesuturile organismului și ajută la reducerea infecțiilor sau complicațiile tractului urinar, eliminând toxinele din rinichi și prevenind formarea pietrelor la rinichi.
Scade tensiunea arterială – fiind bogat în vitamina K, sparanghelul previne formarea cheagurilor de sânge și conținutul ridicat de vitamina B ajută la reglarea hemocisteinei, care atunci când este prezentă în exces reprezintă un pericol pentru sănătatea inimii. Hipertensiunea arterială afectează mai mult de 1,3 miliarde de oameni din întreaga lume, este un factor major de risc pentru bolile de inimă și accident vascular cerebral. Cercetările specialiștilor arată faptul că după creșterea cantității de potasiu, în timp ce reducem aportul de sare, se reduce tensiunea arterială. Potasiul scade tensiunea arterială în două moduri: prin relaxarea pereților vaselor de sânge și prin eliminarea excesului de sare prin urină.
Reglează glicemia – sparanghelul are capacitatea de a regla nivelul de zahăr din sânge. Riscul de diabet de tip 2 crește odată cu apariția inflamației și stresului oxidativ, ceea ce înseamnă că proprietățile antiinflamatoare ale sparanghelului ajută la prevenirea apariției diabetului.
Beneficii anti-îmbătrânire – antioxidanții prezenți în compoziția sparanghelului încetinesc procesul de îmbătrânire al organismului. Mai exact, acidul folic funcționează în asociere cu vitamina B12 pentru a preveni declinul cognitiv.
Ajutor în sarcină – există o cantitate semnificativă de folat în sparanghel, făcând din acesta o alegere excelentă pentru femeile însărcinate. Folatul acționează împreună cu vitamina B12 și vitamina C pentru a ajuta organismul să descompună, să utilizeze și să creeze noi proteine. De asemenea, ajută la formarea celulelor roșii din sânge, produce ADN care conține informații genetice și poate reduce riscul de defecte de tub neural la fetus. Nutriționiștii recomandă consumul sparanghelului de către femeile însărcinate fiind un aliment-minune datorită conținutului ridiat de acid folic. Acidul folic asigură dezvoltarea normală a fătului pe parcursul celor 9 luni de viață intrauterină.
Posibil efect anticancerigen – sursă bogată de glutation, sparanghelul ajută la uciderea celulelor cancerigene. Așadar, consumul de sparanghel este recomandat persoanelor care se luptă cu cancerul de colon, de plămâni, osos sau cancerul de sân. Antioxidanții și antiinflamatoarele care se găsesc în cantități mari în sparanghel, sunt de obicei asociate cu risc scăzut de cancer. Polizaharidele (moleculele de carbohidrați) ajută la inhibarea proliferării celulelor canceroase periculoase, iar saponinele (un grup de fitonutrienți) sunt cunoscute pentru efectele lor asupra membranelor celulare și a răspunsului imun. Încă se mai fac studii suplimentare privind efectul anticancerigen al sparanghelului.
Benefic pentru păr – bogat în vitamine, calciu și antioxidanți, sparanghelul ajută la stimularea foliculilor de păr, cei care produc sebum, iar acesta ajută părul să devină mult mai puternic și strălucitor.
Sparanghelul este singurul aliment care conține acid aspartic. Atunci când această substanță chimică este digerată, ea se descompune în compuși care conțin sulf, având un miros neplăcut. Acidul aspartic nu este volatil, așa că sparanghelul în sine nu miroase. Mirosul specific dat de sparanghel este real și deranjează pe oricine după un consum exagerat, dar numai 40% dintre oameni simt mirosul, ceilalți 60% dintre consumatori nu au genele receptorilor olfactivi, care permit detectarea mirosului.
Sparanghelul este o legumă delicioasă ușor de introdus în dietă, care poate fi preparat în diferite moduri de la fierbere, la grătar, la aburi, prin prăjire sau sauté și poate fi inclus în omlete, salate, paste, tocănițe precum și în supe. Înainte de preparare se taie capetele fibroase din partea de jos. Una dintre cele mai recomandate metode de gătire ale sparanghelului este sotarea, deoarece calitățile nutriționale ale acestuia rămân nemodificate. Pentru a sota sparanghelul, se încălzesc într-o tigaie 5 linguri de apă sau supă de pui, iar când aceasta începe să fiarbă se introduc lăstarii de sparanghel și tigaia se acoperă cu un capac. După 5 minute de gătit pe foc mic, se scoate sparanghelul și se consumă după preferințe simplu, acoperit cu un dressing, în salate, ori pe post de garnitură pentru preparatele din pește sau carne.
Consumul de sparanghel are și unele ușoare efecte adverse pe care unele persoane le manifestă. Digerarea incompletă a unor alimente, în special a carbohidraților poate cauza balonare și flatulență.
Sparanghelul conține rafinoză, o categorie de carbohidrați ce include zaharuri ca galactoza, fructoza și glucoza pe care intestinul uneori nu le poate digera, așa că ele vor fermenta producând balonarea. Unele persoane pot prezenta alergii în urma consumului de sparanghel, care se manifestă prin prurit, urticarie, rinite sau dificultăți de respirație. Aceste manifestări sunt posibile doar la acele persoane care au intoleranță la unii compuși chimici din compoziția sparanghelului, dar marea majoritate a oamenilor pot consuma cu încredere această legumă deosebit de benefică pentru organism.
Sănătate maximă!
Iulia Romedea

Tags: