Toamna târzie
Coboară norii pe coline
Cu-a lor umezeală rece;
Mă uit spre culmea înaltă
Și un fior mă trece.
S-a dus frumoasa vară
Și-acum, e toamnă târzie
Și parcă văd din nou
Cum iarna o să vie.
Coboară norii tot mai jos,
Unindu-se cu ceața de pe văi,
Iar când te uiți pe geam afară
Să ieși din casă nu mai vrei.
Și se reduce văzul,
Natura s-o privești,
Căci parcă ești închis
Când prin ceață pornești.
Ai vrea să stai așa…
Pe lângă sobă, ca motanul,
Și să ieși afară atunci
Când se dezgheață geamul.
Dar nu-i posibil nicicând
A sta închis așa,
Căci nu ești ca un urs,
Iarna toată a hiberna.
Te-mbraci mai gros când ieși
afară
La lucrul care-i de făcut,
Căci anotimpurile toate
Au fost așa, de la-nceput.
Îți pui mănuși pe mâini,
Ciorapi de lână în picioare
Și poți ieși și iarna
Cu drag și zâmbet la plimbare.
Te uiți la fulgii din văzduh
Ce spre pământ vor veni,
Căci în câteva clipe
Câmpul tot va înălbi.
Și-o fi o iarnă blândă
Cu plapuma de nea întinsă,
Căci suprafața toată
De ea va fi cuprinsă.
Va ține cald întreaga iarnă
La scoarța pământească;
Și știu că se termină
Când ghiocei încep să se ivească.
Neculai Ghebosu
Tags: Biserica Sf. Voievozi Savinesti, Centrul de Servicii Sociale Samariteanul Milostiv, Centrul Social „Popasul Iubirii Milostive” Săvineşti, Dumnezeu, Parintele Munteanu Petru, Parohia Sfintii Voievozi Savinesti, Pr. Petru Munteanu, preot Petru Munteanu, Toamna târzie
